Stabilīt — Stabilīt, ein von der allgemeinen Elektrizitätsgesellschaft in Berlin eingeführtes Isolationsmaterial … Meyers Großes Konversations-Lexikon
cursă — CÚRSĂ1, curse, s.f. 1. Distanţă parcursă regulat de un vehicul pe acelaşi itinerar şi conform unui orar stabilit. ♦ (concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanţă. 2. Distanţă parcursă de o piesă între punctele extreme într o mişcare… … Dicționar Român
circuit — CIRCUÍT, circuite, s.n. 1. Ansamblu de fire şi dispozitive bune conducătoare de electricitate care, împreună cu sursa curentului, formează un traseu închis pentru trecerea unui curent. ♢ (electron.; în sintagma) Circuit imprimat = circuit… … Dicționar Român
colonist — COLONÍST, Ă, colonişti, ste s.m. şi f. Persoană care s a strămutat din ţara sa ori din locul de origine şi s a stabilit într o regiune sau într un oraş dintr o ţară străină. – Din germ. Kolonist. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
convenţional — CONVENŢIONÁL, Ă, convenţionali, e, adj. 1. Stabilit, prin convenţie, acceptat prin tradiţie. 2. Provenit dintr o convenţie învechită sau practicată (practica) mecanic (şi rupt de realitate); artificial. ♦ (Despre caracter, fire etc.) Lipsit de… … Dicționar Român
interaliat — INTERALIÁT, Ă, interaliaţi, te, adj. Făcut, stabilit sau existent între aliaţi. [pr.: li at] – Din fr. interallié. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 interaliát adj. m. (sil. mf. ter ) aliat Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
paritate — PARITÁTE, parităţi, s.f. 1. Egalitate numerică. ♦ (mat.) Proprietate a unui număr întreg de a fi divizibil cu doi. 2. Egalitate valorică, echivalenţă în valoare. ♢ Paritate monetară = raport de echivalenţă între unităţile băneşti a două ţări, în… … Dicționar Român
tarifar — TARIFÁR, Ă, tarifari, e, adj. Privitor la tarif; (despre preţ, taxă, salariu) fixat prin tarif, în conformitate cu un tarif. – Din fr. tarifaire. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tarifár adj. m., pl. tarifári; f. sg. tarifáră … Dicționar Român
termen — TÉRMEN, (1, 2, 3) termene, s.n., (4, 5, 6, 7, 8) termeni, s.m. 1. s.n. Dată fixă la care, potrivit unei învoieli, unei decizii sau unei dispoziţii prealabile, se execută o obligaţie (bănească) sau se realizează ceva; soroc. ♢ loc. adv. În (sau… … Dicționar Român
turneu — TURNÉU, turnee, s.n. Deplasare pe care o face un artist sau un ansamblu artistic în mai multe localităţi (sau ţări), spre a da o serie de reprezentanţii; deplasare pe care o face un sportiv sau o echipă sportivă în diverse localităţi (sau ţări),… … Dicționar Român
