- sprijinit
- SPRIJINÍT adj. 1. proptit, rezemat. (Gard sprijinit.) 2. ajutat, ajutorat, ocrotit, protejat, susţinut, (rar) proteguit, (fam. fig.) proptit. (Om sprijinit.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cezarism — CEZARÍSM s.n. Guvernare dictatorială militară instituită de Caius Iulius Cezar în Roma antică. ♦ Guvernământ despotic, sprijinit de armată. – Din fr. césarisme. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 cezarísm s. n. Trimis de siveco, 10.08 … Dicționar Român
proptit — PROPTÍT adj. rezemat, sprijinit. (Gard proptit.) Trimis de siveco, 21.05.2007. Sursa: Sinonime PROPTÍT adj. v. ajutat, ajutorat, ocrotit, protejat, sprijinit, sus ţinut. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rezemat — REZEMÁT, Ă, rezemaţi, te, adj. Sprijinit, proptit. [var.: (reg.) rezămát, ă, răzimát, ă adj.] – v. rezema. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX 98 REZEMÁT adj. proptit, sprijinit. (Gard rezemat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
ajutat — AJUTÁT adj. ajutorat, ocrotit, protejat, sprijinit, susţinut, (rar) proteguit, (fam. fig.) proptit. (Om ajutat.) Trimis de siveco, 13.06.2005. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
culme — CÚLME, culmi, s.f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiş. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ expr.… … Dicționar Român
cârjă — CẤRJĂ, cârje, s.f. 1. Băţ cu partea superioară bifurcată, fixată sub braţ, de care se sprijină în timpul mersului oamenii infirmi. 2. Baston (încovoiat în partea superioară); spec. baston care servea ca simbol al puterii sau care serveşte ca… … Dicționar Român
meridian — MERIDIÁN, meridiane, s.n., adj. 1. s.n. Fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecţia suprafeţei Pământului cu serniplanul sprijinit pe axa geografică, constituind liniile de reper pentru măsurarea longitudinii geografice. ♢… … Dicționar Român
minbar — MINBÁR s. n. amvon într o moschee, sprijinit de peretele din fund. (< fr. minbar) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
mâţă — MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A… … Dicționar Român
ochelari — OCHELÁRI s.m. pl. Dispozitiv optic medical sau de protecţie format din două lentile (fixate într o ramă), care se pune la ochi (sprijinit pe rădăcina nasului) cu scopul de a corecta un defect de vedere, de a apăra ochii de praf, de o lumină prea… … Dicționar Român