Dicționar Român. 2013.
proptea — PROPTÉA, proptele, s.f. Lemn, stâlp, par, bară, scândură etc. cu care se sprijină un gard, un zid, un pom etc.; proptă. ♢ expr. (pop.) Propteaua gardului = persoană leneşă. ♦ fig. Sprijin, protecţie (nemeritată); p. ext. persoană care dă cuiva un … Dicționar Român
rezemătoare — REZEMĂTOÁRE, rezemători, s.f. 1. Spătar, spetează (de scaun). ♦ Fiecare dintre părţile laterale ale unui scaun sau fotoliu, pe care se sprijină braţele. 2. Balustradă, parapet, rampă. [var.: (reg.) răzimătoáre s.f.] – Rezema + suf. ătoare. Trimis … Dicționar Român
sprijinitor — SPRIJINITÓR, OÁRE, sprijinitori, oare, adj., subst. 1. adj., s.f. (Element de construcţie) Care serveşte să susţină, să proptească ceva. 2. adj., s.m. şi f. fig. (Persoană) care ajută, susţine, ocroteşte pe cineva sau îşi dă concursul la ceva. –… … Dicționar Român
