slăbănog — SLĂBĂNÓG, OÁGĂ, slăbănogi, oage, adj., s.m. I. adj. 1. (Adesea substantivat) Slab la trup, uscăţiv. 2. Lipsit de putere, de vlagă; debil. II. s.m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cărnoasă, cu frunze ovale dinţate şi cu flori galbene punctate… … Dicționar Român
debilita — DEBILITÁ, debilitez, vb. I. refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină debil. – Din fr. débiliter, lat. debilitare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEBILITÁ vb. a (se) slăbănogi, a slăbi, a (se) şubrezi, (reg.) a (se) ticăloşi,… … Dicționar Român
paraliza — PARALIZÁ, paralizez, vb. I. 1. intranz. şi refl. A se îmbolnăvi de paralizie; a damblagi. ♦ tranz. fact. A face să şi piardă mobilitatea şi sensibilitatea; a înţepeni, a amorţi. 2. tranz. fig. A împiedica, a face incapabil să se mişte, să se… … Dicționar Român
slab — SLAB, Ă, slabi, e, adj. 1. (Despre oameni şi animale sau despre părţi ale corpului lor) Care nu are un strat (consistent) de grăsime sub piele; uscăţiv. ♦ (Despre carne) Fără grăsime; macră. ♦ (Despre mâncăruri, alimente) Care conţine sau are… … Dicționar Român
slăbănogit — SLĂBĂNOGÍT, Ă, slăbănogiţi, te, adj. Care şi a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – v. slăbănogi. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SLĂBĂNOGÍT adj. v. slab,… … Dicționar Român
ticăloşi — TICĂLOŞÍ, ticăloşesc, vb. IV. refl. şi tranz. A decădea sau a face să decadă din punct de vedere moral sau material. – Din ticălos. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TICĂLOŞÍ vb. v. debilita, distruge, nenoroci, prăpădi,… … Dicționar Român
şiştăvi — ŞIŞTĂVÍ, şiştăvesc, vb. IV. refl. (pop.; despre boabele de cereale) A se zbârci, a se pipernici. ♦ (Despre oameni) A se gălbeji, a deveni slăbănog. – Din şiştav. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞIŞTĂVÍ vb. v. chirci, debilita … Dicționar Român
