- debilita
- DEBILITÁ, debilitez, vb. I. refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină debil. – Din fr. débiliter, lat. debilitare.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DEBILITÁ vb. a (se) slăbănogi, a slăbi, a (se) şubrezi, (reg.) a (se) ticăloşi, (prin Munt.) a (se) şiştăvi. (S-a debilita de tot, bietul copil!)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedebilitá vb., ind. prez. 1 sg. debilitéz, 3 sg. şi pl. debiliteázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DEBILIT//Á debilitaéz tranz. A face să se debilizeze. /<fr. débiliter, lat. debilitareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE DEBILIT//Á mă debilitaéz intranz. A deveni debil. /<fr. débiliter, lat. debilitareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDEBILITÁ vb. I. tr., refl. A face să devină sau a deveni debil. [cf. fr. débiliter, lat. debilitare].Trimis de LauraGellner, 30.04.2006. Sursa: DNDEBILITÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni debil. (< fr. debiliter, lat. debilitare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.