- sfârşeşte
- SFÂRŞÉŞTE interj. ajunge!, atât!, basta!, destul!, gata!, isprăveşte!, încetează!, punct!, stai!, stop!, termină!, (reg.) halt!, (fam. şi peior.) ho!Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
sfârşeşte
Look at other dictionaries:
condiţional — CONDIŢIONÁL, Ă, condiţionali, e, adj. Care este supus unei condiţii; care cuprinde o condiţie. ♢ (psih.) Excitant condiţional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiţii cu un reflex înnăscut, sfârşeşte prin a produce singur un efect… … Dicționar Român
epigramă — EPIGRÁMĂ, epigrame, s.f. Specie a poeziei lirice, de proporţii reduse, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situaţii etc. şi se termină printr o poantă ironică. – Din fr. épigramme, lat. epigramma. Trimis de… … Dicționar Român
sfârşit — SFÂRŞÍT1 s.n. 1. Faptul de a (se) sfârşi; partea care sfârşeşte sau cu care se sfârşeşte ceva; moment final; fine. ♢ loc. adj. Fără sfârşit = care nu se termină sau pare că nu se va termina niciodată. ♢ loc. adv. În sfârşit = în cele din urmă, în … Dicționar Român
tarara — TARARÁ s.f. Melodie monotonă care pare că nu se mai sfârşeşte. – Onomatopee. Trimis de pan111, 10.05.2004. Sursa: DLRM TARARÁ s.f. Melodie monotonă care pare că nu se mai sfârşeşte. – Formaţie onomatopeică. Trimis de dante, 02.07.2004. Sursa:… … Dicționar Român
Bucharest — Bukarest redirects here. For the Deutsche Levant Line ship, see MV Bukarest. Bucharest Bucureşti (Romanian) Municipality … Wikipedia
ajunge — AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. intranz. A se afla într un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ♢ expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăţi şi a atinge scopul dorit. A (sau a i) ajunge (cuiva) cuţitul la os = a… … Dicționar Român
amficentric — AMFICÉNTRIC, Ă adj. care începe şi sfârşeşte în acelaşi vas arterial. (< amfi + centric) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
deget — DEGET, degete, s.n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârşeşte mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Îi dai un deget şi ţi ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă unul… … Dicționar Român
faringe — FARÍNGE, faringe, s.n. (anat.) Canal membranos şi musculos de forma unei pâlnii cu vârful în jos, care porneşte de la cavitatea bucală şi sfârşeşte la esofag şi care constituie locul de încrucişare a căilor respiratorii cu calea digestivă. – Din… … Dicționar Român
