bortelire — BORTELÍRE s. v. găurire, găurit, perforare, perforat, perforaţie, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bortelit — BORTELÍT, Ă, borteliţi, te, adj. (reg.) Găurit2. – v. borteli. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BORTELÍT adj. v. găurit, perforat, scobit, sfredelit, străpuns. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bortit — BORTÍT, Ă, bortiţi, te, adj. (reg.) Găurit2. ♦ Scorburos. – v. borti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BORTÍT adj. v. găurit, perforat, scobit, sfredelit, străpuns. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
găunire — GĂUNÍRE s. v. găurire, găurit, perforare, perforat, perforaţie, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
găurire — GĂURÍRE, găuriri, s.f. Acţiunea de a (se) găuri şi rezultatul ei; găurit1. [pr.: gă u ] – v. găuri. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GĂURÍRE s. 1. găurit, perforare, perforat, perfo raţie, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit,… … Dicționar Român
găurit — GĂURÍT1 s.n. Găurire. [pr.: gă u ] – v. găuri. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GĂURÍT2, Ă, găuriţi, te, adj. Care are una sau mai multe găuri, prevăzut cu una sau mai multe găuri; în care s a făcut o gaură; care e plin de găuri;… … Dicționar Român
lingură — LÍNGURĂ, linguri, s.f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr o parte ovală scobită şi dintr o coadă. ♢ expr. (fam.) A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat… … Dicționar Român
potricălit — POTRICĂLÍT, Ă, potricăliţi, te, adj. (înv. şi reg.) Găurit (cu potricala), perforat. – v. potricăli. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POTRICĂLÍT adj. v. găurit, perforat, scobit, sfredelit, străpuns. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
sclidirit — sclidirít, ă, adj. (reg.; despre obiecte şi materiale dure) sfredelit, găurit, perforat. Trimis de blaurb, 29.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
sfredelitor — SFREDELITÓR, OÁRE, sfredelitori, oare, adj. 1.Care sfredeleşte. 2. fig. Care pătrunde, străbate (ca un sfredel); (despre ochi, privire) care priveşte atent, cercetător; pătrunzător, iscoditor, scormonitor. ♦ (Despre idei, sentimente) Care… … Dicționar Român