sforăit

sforăit
SFORĂÍT s.n. 1. Faptul de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie. 2. Zgomot pe care-l fac caii suflând neliniştiţi pe nări. – v. sforăi.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SFORĂÍT s. 1. sforăială, sforăitură, (rar) sforăire, (reg.) horcăială, horcăit, horcăitură, (Mold. şi Bucov.) horăit, horăitură. (sforăitul unei persoane.) 2. fornăială, fornăit, sforăială, sforăitură. (sforăitul cailor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

sforăít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SFORĂÍT sforăituri n. 1) v. A SFORĂI. 2) Zgomot caracteristic produs de un om sau de un animal (mai ales cal) care sforăie. /v. a sforăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

  • sforăială — SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s.f. 1. Acţiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. fig. Vorbărie goală şi plină de ifose. – Sforăi + suf. eală. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • fornăială — FORNĂIÁLĂ, fornăieli, s.f. (Rar) Fornăit1. [pr.: nă ia ] – Fornăi + suf. eală. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FORNĂIÁLĂ s. 1. v. sforăit. 2. fonfăială. (fornăială unui om.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • fornăit — FORNĂÍT1 s.n. Faptul de a fornăi; fornăială. – v. fornăi. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FORNĂÍT2, Ă, fornăiţi, te, adj. Fonf, fârnâit2 – v. fornăi Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FORNĂÍT adj …   Dicționar Român

  • horcăială — HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s.f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂIÁLĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (horcăială unui muribund.) 2.… …   Dicționar Român

  • horcăit — HORCĂÍT s.n. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăială, horcăitură. – v. horcăi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂÍT s. horcăială, horcăitură. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  HORCĂÍT s. v.… …   Dicționar Român

  • horcăitură — HORCĂITÚRĂ, horcăituri, s.f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăială. [pr.: că i ] – Horcăi + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂITÚRĂ s. horcăială, horcăit. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • horăit — HORĂÍT s.n. (reg.) Sforăială. – v. horăi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORĂÍT s. v. sforăială, sforăit, sforăitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  horăít s. n. Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • horăitură — HORĂITÚRĂ, horăituri, s.f. (reg.) Sforăială. [pr.: ră i ] – Horăi + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORĂITÚRĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăi tură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  horăitúră s …   Dicționar Român

  • sforăire — SFORĂÍRE, sforăiri, s.f. Acţiunea de a sforăi şi rezultatul ei; sforăială. – v. sforăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFORĂÍRE s. v. sforăială, sforăit, sforăitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  sforăíre s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”