sfecli

sfecli
SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. tranz. (În expr.) A o sfecli = a ajunge într-o situaţie neplăcută, a o păţi; a o băga pe mânecă. – cf. s f e c l ă.
Trimis de dante, 30.03.2008. Sursa: DEX '98

SFECLÍ vb. v. păţi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sfeclí vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sfeclésc, imperf. 3 sg. sfecleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sfecleáscă
Trimis de siveco, 26.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

A SFECL//Í sfecliésc tranz. : A o sfecli a nimeri într-o situaţie neplăcută; a o păţi. [Sil. sfe-cli] /Din sfeclă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • băga — BĂGÁ, bag, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ♢ expr. (tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i… …   Dicționar Român

  • fistic — FISTÍC s.m. 1. Arbore din ţările calde cu flori mici de culoare verde şi cu fructe conţinând sâmburi comestibili (Pistacia vera). 2. Fruct al fisticului (l), cu sâmburele verde, uleios şi plăcut la gust. [var.: (2) fâstấc s.m.] – Din tc. fistic,… …   Dicționar Român

  • mânecă — MẤNECĂ, mâneci, s.f. 1. Parte a îmbrăcămintei care acoperă braţul (în întregime sau în parte). ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a insista, a stărui (pe lângă cineva) pentru a obţine ceva; b) a atrage atenţia (cuiva) că minte sau… …   Dicționar Român

  • pizdire — PIZDÍ, pizdésc, vb. IV. tranz. (Vulgar; în expr.) A o pizdi = a o sfecli, a o păţi. (din pizdă + suf. i) Trimis de tavi, 26.12.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • păţi — PĂŢÍ, păţesc, vb. IV. 1. tranz. A i se întâmpla cuiva ceva (neplăcut, ieşit din comun), a da peste ceva neaşteptat (şi neplăcut). ♢ expr. A o păţi = a avea neplăceri, a intra într un bucluc; a da peste o belea. A o păţi cu cineva = a întâlni pe… …   Dicționar Român

  • sfecliu — SFECLÍU, ÍE, sfeclii, adj. (pop.) Care este de culoarea rădăcinii de sfeclă. – Sfeclă + suf. iu. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  sfeclíu adj. m. (sil. cliu), f. sfeclíe; pl. m …   Dicționar Român

  • sfeclă — SFÉCLĂ, sfecle, s.f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase şi cu rădăcina cărnoasă de culoare albă sau roşie, folosită ca aliment, ca plantă furajeră sau în industrie, pentru extragerea zahărului; nap (Beta). ♢ Sfeclă de zahăr = plantă cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”