secară — SECÁRĂ s.f. 1. Plantă anuală din familia gramineelor, cu paiul mai înalt şi cu spicul mai aspru decât al grâului, care se cultivă ca plantă alimentară şi furajeră (Secale cereale). 2. Compus: secară cornută = conul secarei. – lat. secale. Trimis… … Dicționar Român
chimion — CHIMIÓN s.m. 1. Plantă erbacee umbeliferă cu frunze penate şi cu nori mici, albe liliachii, ale cărei seminţe aromatice se întrebuinţează în medicină, în bucătărie şi la fabricarea lichiorurilor; chimen (Carum carvi). 2. Compus: chimion de apă… … Dicționar Român
iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… … Dicționar Român
molură — MOLÚRĂ s. (bot.; Foeniculum vulgare) (reg.) molotru, secărea, anason dulce, anason mare, anason nemţesc, chimen dulce. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime molúră s. f., g. d. art. molúrii; pl. molúri Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
obsigă — OBSÍGĂ s.f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreţ (Bromus şi Brachypodium). – Din bg. obsila, scr. ovsika. Trimis de oprocopiuc, 05.05.2004. Sursa: DEX 98 OBSÍGĂ s. (bot.; Bromus secalinus)… … Dicționar Român
ovăz — OVẮZ, (1) s.m., (2) s.n., (3) oveze, s.n. 1. s.m. Numele mai multor plante erbacee de nutreţ din familia gramineelor, cu paiul drept şi cu inflorescenţa ramificată (Avena). 2. s.n. spec. (Cu sens colectiv) Seminţe de ovăz (1), folosite ca hrană… … Dicționar Român
secare — SECÁRE, secări, s.f. Acţiunea de a seca şi rezultatul ei. Secarea mlaştinilor. – v. seca. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SECÁRE s. 1. uscare. (secare pârâului.) 2. v. asanare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
