- scălâmb
- SCĂLẤMB, SCĂLẤMBĂ, scălấmbi, scălấmbe, adj. Strâmb. (din zgâmboi1; sau din gr. σκαληνός prin încrucişare cu lat. strambus; cf. it. scalembro)Trimis de tavi, 14.11.2008. Sursa: DERSCĂLÂMB, -Ă, scălâmbi, -e, adj. (pop. şi fam.; despre fiinţe; adesea substantivat) Cu membrele strâmbe, sucite; schimonosit. ♦ (Despre încălţăminte) Deformat, scâlciat. – et. nec.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SCĂLÂMB adj. v. deformat, diform, hidos, hâd, monstruos, pocit, respingător, schimonosit, scâlciat, slut, strâmb, strâmbat, urât.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimescălâmb adj. m., pl. scălâmbi; f. sg. scălâmbă, pl. scălâmbeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSCĂLÂMB scălâmbă (scălâmbi, scălâmbe) rar 1) (despre fiinţe) Care are membrele strâmbe; sucit. 2) (despre încălţăminte) Care şi-a pierdut forma iniţială; scâlciat; şonţit. /Orig. necTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.