scârnăvie

scârnăvie
SCÂRNĂVÍE, scârnăvii, s.f. 1. Lucru murdar, scârnav; scârnăvenie, murdărie. 2. fig. Om, lucru, faptă fără valoare, de nimic. – Scârnav + suf. -ie.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SCÂRNĂVÍE s. 1. v. scârboşenie. 2. v. lichea.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SCÂRNĂVÍE s. v. abjecţie, desfrâu, dezmăţ, excrement, fărădelege, fecale, imoralitate, impudoare, indecenţă, infamie, jeg, josnicie, mişelie, mârşăvie, murdărie, necurăţenie, necuviinţă, nelegiuire, nemernicie, neruşinare, netrebnicie, obscenitate, orgie, pângărire, pornografie, profanare, scabrozitate, spurcare, ticăloşie, trivialitate, vulgaritate.
Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime

scârnăvíe s. f., art. scârnăvía, g.-d. art. scârnăvíei; pl. scârnăvíi, art. scârnăvíile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCÂRNĂVÍ//E scârnăviei f. 1) Caracter scârnav. 2) fig. Ceea ce este scârnav. [G.-D. scârnăviei] /scârnav + suf. scârnăvieie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • scârnăvenie — SCÂRNĂVÉNIE s.f. (Rar) Scârnăvie. – Scârnav + suf. enie. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  scârnăvénie s. f. (sil. ni e), art. scârnăvénia (sil. ni a), g. d. scârnăvénii, art. scârnăvéniei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • spurcăciune — SPURCĂCIÚNE, spurcăciuni, s.f. 1. Lucru spurcat2 (1), greţos; scârnăvie, murdărie. ♦ fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreţ pentru o fiinţă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. ăciune. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • cioflingar — CIOFLINGÁR, cioflingari, s.m. (pop. şi fam.) Om de nimic, secătură, vagabond. ♦ Epitet ironic pe care ţăranii îl dădeau celor care umblau îmbrăcaţi în haine orăşeneşti. – cf. germ. S c h u h f l i c k e r cârpaci . Trimis de hai, 16.05.2004.… …   Dicționar Român

  • cutră — CÚTRĂ, cutre, s.f. Persoană prefăcută, făţarnică, intrigantă; lichea, secătură. – Din bg. kutra. Trimis de bad escu, 21.03.2004. Sursa: DEX 98  CÚTRĂ s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • căzătură — CĂZĂTÚRĂ, căzături, s.f. 1. Faptul de a cădea. 2. (La pl.) Deşeuri. 3. (depr.) Om sau animal bătrân şi neputincios; om degradat moraliceşte. 4. Porţiune de pădure bătrână, cu copacii doborâţi de vânt. – Cădea + suf. ătură. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • fecale — FECÁLE s. pl. (fiziol.) excrement, (pop.) căcat, scârnă, scăpău, (reg.) scârnăvie, spurc, spurcat, spurcăciune, (înv.) scremet, (fam.) caca, coco, gâli, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  fecále s. f …   Dicționar Român

  • lichea — LICHEÁ, lichele, s.f. Om fără caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secătură. – Din tc. leke neruşinare . Trimis de LauraGellner, 22.11.2007. Sursa: DEX 98  LICHEÁ s. derbedeu, lepădătură, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură, (pop. şi… …   Dicționar Român

  • loază — LOÁZĂ, loaze, s.f. (reg.) 1. Viţă de vie. ♦ Ramură verde; vlăstar. 2. fig. Om ştrengar, şmecher; om de nimic, secătură. – Din sl. loza. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98  LOÁZĂ s. v. derbedeu, lăstar, lepădătură, lichea, mladă,… …   Dicționar Român

  • marţafoi — MARŢAFÓI, marţafoi, s.m. Om de nimic, om fără căpătâi, vagabond, golan, netrebnic; secătură. – Et.nec. Trimis de claudia, 04.10.2003. Sursa: DEX 98  MARŢAFÓI s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură. Trimis de… …   Dicționar Român

  • murdărie — MURDĂRÍE, murdării, s.f. 1. Stare a ceea ce este murdar (1); (concr.) strat de necurăţenie care acoperă sau îmbâcseşte ceva; resturi nefolositoare; gunoi. ♦ Excremente. 2. fig. Caracter, comportare, faptă vrednică de dispreţ, degradantă, josnică; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”