micime — MICÍME, micimi, s.f. Faptul de a fi mic; fig. josnicie, meschinărie; micşorime. – Mic + suf. ime. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 MICÍME s. 1. (rar) micie, micşorime. (micime unui obiect.) 2. v. scurtime. 3. (rar) strâmtime. (micime… … Dicționar Român
brah — Element secund de compunere savantă cu semnificaţia scurt , îngust , scurtime . [< fr. braque, cf. gr. brachys]. Trimis de LauraGellner, 21.11.2004. Sursa: DN … Dicționar Român
brahiglosie — BRAHIGLOSÍE s. f. scurtime anormală a limbii. (< fr. brachyglossie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
concizie — CONCÍZIE s.f. Calitatea de a fi concis; exprimare, formulare scurtă; laconism. [var.: conciziúne s.f.] – Din fr. concision, lat. concisio, onis. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONCÍZIE s. concentrare, laconicitate, laconism,… … Dicționar Român
miau — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul pisicii; miorlau. ♢ expr. (Substantivat; fam.) A i lua cuiva miaul = a) a face pe cineva să tacă; b) a omorî pe cineva. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX 98 MIAU… … Dicționar Român
scurt — ≠ lung, vast Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime SCRIERE ÎN SCÚRT s. v. prescurtare, rezumat. Trimis de siveco, 28.05.2008. Sursa: Sinonime SCURT adj. v. încuiat, îngust, limitat, mărginit, obtuz, puţin, redus. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
scurtare — SCURTÁRE, scurtări, s.f. Acţiune de a (se) scurta şi rezultatul ei. – v. scurta. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Scurtare ≠ prelungire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime SCURTÁRE s. 1. micşorare, prescurtare,… … Dicționar Român