scurmare

scurmare
SCURMÁRE, scurmări, s.f. Acţiunea de a scurma şi rezultatul ei. – v. scurma.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCURMÁRE s. râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmătură, (înv., pop. şi fam.) scociorâre, sco-ciorât. (scurmare pământului cu ghearele.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

scurmáre s. f., g.-d. art. scurmării; pl. scurmări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • râcâială — RÂCÂIÁLĂ, râcâieli, s.f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [pr.: câ ia ]. – Râcâi + suf. eală. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RÂCÂIÁLĂ s. 1. v. scurmare. 2. zgâriere, (pop.) zgrepţănare. (râcâială unui obiect cu unghiile.) 3. zgân dărire …   Dicționar Român

  • râcâit — RÂCÂÍT2, Ă, râcâiţi, te, adj. 1. Care este scormonit, scurmat, zgâriat. 2. Îndepărtat prin zgâriere. – v. râcâi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RÂCÂÍT1 s.n. Faptul de a râcâi; zgomotul produs prin râcâire. – v. râcâi. Trimis de… …   Dicționar Român

  • râcâitură — RÂCÂITÚRĂ, râcâituri, s.f. Râcâire. [pr.: câ i ] – Râcâi + suf. tură. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RÂCÂITÚRĂ s. v. scurmare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  râcâitúră s. f. (sil. câ i ), g. d …   Dicționar Român

  • scociorâre — s. v. răscolire, râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scormonit, scurmare, scurmătură, zgândărire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  scociorâre, scociorâri, s.f. 1. (înv., pop. şi fam.) scormoneală, scormonire. 2. (înv. şi pop.) …   Dicționar Român

  • scociorât — s. v. râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, scurmătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • scormonire — SCORMONÍRE, scormoniri, s.f. Acţiunea de a (se) scormoni şi rezultatul ei; scormonit. – v. scormoni. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCORMONÍRE s. 1. răscolire, scormonit, zgândă rire, (pop.) scociorâre. (scormonire jarului.)… …   Dicționar Român

  • scurmatură — SCURMATÚRĂ s. v. scurmare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • scurmătură — SCURMĂTÚRĂ, scurmături, s.f. Faptul de a scurma. ♦ (concr.) Loc unde s a scurmat; groapă, gaură făcută prin scurmare. – Scurma + suf. ătură. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  scurmătúră s. f., g. d. art. scurmătúrii; (gropi) pl.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”