scrântitură

scrântitură
SCRÂNTITÚRĂ, scrântituri, s.f. Deplasare a unui os din articulaţia lui; luxaţie, scrânteală, entorsă. – Scrânti + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCRÂNTITÚRĂ s. 1. v. luxaţie. 2. v. entorsă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scrântitúră s. f., g.-d. art. scrântitúrii; pl. scrântitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCRÂNTITÚR//Ă scrântiturăi f. 1) Traumatism constând în scoaterea unui os din încheietură; luxaţie. 2) Loc scrântit. /a scrânti + suf. scrântiturătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • luxaţie — LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităţilor osoase ale unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio. Trimis de ana zecheru, 26.03.2004. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • torsiune — TORSIÚNE, torsiuni, s.f. 1. Deplasare relativă a două secţiuni paralele şi transversale ale unui obiect solid; răsucire. ♦ Indice care arată gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrântitură, luxaţie. [pr.: si u ] – Din fr. torsion.… …   Dicționar Român

  • dezarticulaţie — DEZARTICULÁŢIE, dezarticulaţii, s.f. Dezarticulare. – Din fr. désarticulation. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZARTICULÁŢIE s. v. luxaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dezarticuláţie s. f. (sil. ţi e; mf. dez ),… …   Dicționar Român

  • entorsă — ENTÓRSĂ, entorse, s.f. Leziune traumatică a unei articulaţii provocată de executarea bruscă a unei mişcări dincolo de limitele fiziologice, fără a fi urmată de o deplasare permanentă a oaselor sau a ligamentelor. – Din fr. entorse. Trimis de… …   Dicționar Român

  • proclintire — PROCLINTÍRE s. v. deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire. Trimis de siveco, 04.05.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • răsucire — RĂSUCÍRE, răsuciri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) răsuci şi rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafaţa lor să devină elicoidală. 3. (bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a …   Dicționar Român

  • scrânteală — SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s.f. 1. Scrântitură. 2. fig. Tulburare a minţii: nebunie, ţicneală. – Scrânti + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCRÂNTEÁLĂ s. 1. v. luxaţie. 2. v. entorsă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • scrântire — SCRÂNTÍRE, scrântiri, s.f. Faptul de a (se) scrânti; scrânteală, scrântitură. – v. scrânti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCRÂNTÍRE s. v. luxaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  scrântíre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • sucitură — SUCITÚRĂ, sucituri, s.f. Faptul de a (se) suci. ♦ Cotitură (a unui drum). – Suci + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUCITÚRĂ s. v. răsucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  SUCITÚRĂ s. v. cot, cotitură …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”