dezarticulare — DEZARTICULÁRE, dezarticulări, s.f. Acţiunea de a (se) dezarticula; dezarticulaţie. – v. dezarticula. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZARTICULÁRE s. v. luxaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dezarticuláre s. f.… … Dicționar Român
dezarticulaţiune — DEZARTICULAŢIÚNE s.f. v. dezarticulaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
luxaţie — LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităţilor osoase ale unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio. Trimis de ana zecheru, 26.03.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
proclinteală — PROCLINTEÁLĂ s. v. deplasare, dezarticu lare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrânti tură, sucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
proclintire — PROCLINTÍRE s. v. deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire. Trimis de siveco, 04.05.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
răsucire — RĂSUCÍRE, răsuciri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) răsuci şi rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafaţa lor să devină elicoidală. 3. (bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a … Dicționar Român
sucitură — SUCITÚRĂ, sucituri, s.f. Faptul de a (se) suci. ♦ Cotitură (a unui drum). – Suci + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUCITÚRĂ s. v. răsucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime SUCITÚRĂ s. v. cot, cotitură … Dicționar Român
torsiune — TORSIÚNE, torsiuni, s.f. 1. Deplasare relativă a două secţiuni paralele şi transversale ale unui obiect solid; răsucire. ♦ Indice care arată gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrântitură, luxaţie. [pr.: si u ] – Din fr. torsion.… … Dicționar Român
