scrípete — s. m., pl. scrípeţi … Romanian orthography
cigă — CÍGĂ, cige, s.f. 1. (min.) Scripete fix. 2. (zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 cígă s. f., pl. cíge Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortog … Dicționar Român
galoş — GALÓŞ, galoşi, s.m. încălţăminte de cauciuc purtată peste pantofi ori peste ghete, spre a le proteja de umezeală sau de noroi. – Din fr. galoche. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 galóş s. m., pl. galóşi Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
ТАЛЬ — подвесное грузоподъёмное устройство, стационарное с ручным приводом или передвижное с электрическим или пневматическим приводом (Болгарский язык; Български) макара скрипец (Чешский язык; Čeština) kladkostroj (Немецкий язык; Deutsch) Flaschenzug;… … Строительный словарь
aviocar — aviocár s. n., pl. aviocáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic AVIOCÁR s. n. mijloc de distracţie constând dintr un avion care, cu ajutorul unui scripete, este catapultat în lupinguri acrobatice. (< fr. avio/n/ + car)… … Dicționar Român
crivac — CRIVÁC, crivacuri, s.n. 1. Instalaţie rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafaţă. 2. Troliu rudimentar de lemn, acţionat manual, folosit la spălarea puţurilor de mină de mică adâncime. 3. Piesă din scheletul unei … Dicționar Român
curea — CUREÁ, curele, s.f. 1. Fâşie lungă din piele, cânepă, material plastic etc.; spec. o astfel de fâşie folosită ca cingătoare. ♢ expr. A l ţine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma)… … Dicționar Român
căluş — CĂLÚŞ, căluşuri, s.n. 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinţii dinainte ai unui animal, spre a l forţa să ţină gura deschisă; mototol de cârpe care se introduce în gura unei persoane, pentru a o împiedica să strige. ♢ expr. A pune … Dicționar Român
dur — DUR1, Ă, duri, e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conţine săruri (de calciu şi magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană… … Dicționar Român
macara — MACARÁ, macarale, s.f. Aparat, dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripeţilor, cu care se ridică (şi se deplasează) greutăţi (mari) pe distanţe scurte. – Din tc. makara. Trimis de claudia, 22.03.2008. Sursa: DEX 98 MACARÁ s. 1 … Dicționar Român