balivernă — BALIVÉRNĂ, baliverne, s.f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. – Din fr. baliverne. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98 BALIVÉRNĂ s. v. fleac, invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură,… … Dicționar Român
basm — BASM, basme, s.n. 1. Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. ♢ expr. (fam.) A se face de basm= a se face de râs. 2. Născocire,… … Dicționar Român
basnă — BÁSNĂ, basne, s.f. (înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. cf. bg. b a s n e a. Trimis de paula, 05.04.2002. Sursa: DEX 98 BÁSNĂ s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr,… … Dicționar Român
braşoavă — BRAŞOÁVĂ, braşoave, s.f. (fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Braşov. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BRAŞOÁVĂ s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală,… … Dicționar Român
băsnire — BĂSNÍRE, băsniri, s.f. (înv.) Basnă. – v. băsni. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂSNÍRE s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură. Trimis de… … Dicționar Român
demitiza — DEMITIZÁ, demitizéz, vb. I. tranz. A face ca un lucru, o idee să şi piardă caracterul mitic. ♦ p. gener. A face să dispară o afirmaţie falsă, o scorneală; a demistifica. – cf. it. d e m i t i z z a r e . Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa … Dicționar Român
fantezie — FANTEZÍE, fantezii, s.f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginaţie; reverie. ♦ spec. Imaginaţie… … Dicționar Român
gogoaşă — GOGOÁŞĂ, gogoşi (gogoaşe), s.f. 1. Produs de patiserie făcut din aluat dospit şi prăjit în grăsime, peste care se presară zahăr. ♦ fig. (mai ales la pl.) Minciună (evidentă). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. de , care arată … Dicționar Român
iscoditură — ISCODITÚRĂ, iscodituri, s.f. (Rar) Lucru iscodit; invenţie, scornitură; minciună. – Iscodi + suf. tură. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 ISCODITÚRĂ s. v. creaţie, invenţie, min ciună, născoceală, născocire, născoci tură, neadevăr,… … Dicționar Român
minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… … Dicționar Român