- scobituri
- SCOBITÚRI s. pl. v. măceş, trandafir săl-batic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
scobituri
Look at other dictionaries:
tifdruc — TÍFDRUC, tifdrucuri, s.n. 1. Metodă de tipărire cu forme de tipar la care imaginea este realizată prin scobituri gravate. 2. Maşină de tipar cu care se imprimă după tifdruc (1). – Din germ. Tiefdruck. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
craterizare — craterizáre s. f., pl. craterizări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CRATERIZÁRE s.f. Formare a unei scobituri în formă de crater pe anticatodul unui tub de radiaţii roentgen. [cf. it. craterizzazione]. Trimis de… … Dicționar Român
culisă — CULÍSĂ, culise, s.f. 1. Spaţiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă. 2. fig. (La pl.; peior.) Dedesubturile unor acţiuni sau ale unei stări de fapt; maşinaţie, înscenare, intrigă. ♢ loc. adv. În culise = în ascuns … Dicționar Român
scobitură — SCOBITÚRĂ, scobituri, s.f. 1. Loc scobit într o suprafaţă, gaură, cavitate, adâncitură; săpătură. ♦ Văgăună. ♦ Parte scobită a unui obiect; 2. Lucrare în formă de şanţ executată într un zăcământ minier, cu scopul de a extrage mai uşor materialul … Dicționar Român
canina — TRANDAFÍR s. I. 1. (bot.; Rosa) roză, (înv. şi reg.) rug, (reg.) rujă. 2. (bot.) trandafir sălbatic (Rosa canina) = măceş, (pop.) răsură, (reg.) cacadâr, mărăcine, rug, rujă, rujiţă, sipică, (Ban.) scobituri (pl.). II. patrician. (A mâncat un… … Dicționar Român
lamba — LÁMBÁ s. (tehn.) lambar, lămbuitor, (reg.) scobitor. (lamba dulgherului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime lambá/lámbă (rindea, scobitură) s. f., art. lambáua/lámba, g. d. art. lambálei/lámbei; pl. lambále/lámbe Trimis de siveco,… … Dicționar Român
lămbui — LĂMBUÍ vb. v. fălţui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime lămbuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lămbuiésc, imperf. 3 sg. lămbuiá; … Dicționar Român
miez — MIEZ, miezuri, s.n. 1. Parte interioară (moale) a unui fruct, a pâinii etc., inimă (IV 3). ♦ Partea cea mai dinăuntru, centrală a unui lucru, a unui spaţiu etc. interior; spec. partea din interior, comestibilă, a unei nuci. ♦ expr. A hrăni (sau a … Dicționar Român
măceş — MĂCÉŞ, măceşi, s.m. Gen de arbuşti cu spini, cu flori roşii, trandafirii, galbene sau albe şi cu fructe roşii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1. (Rosa). [var.: măciéş s.m.] – Et.nec. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
ursoaie — URSOÁIE, ursoi, s.f. 1. (Rar) Ursoaică (1). 2. (reg.) Ursoaică (2). 3. (reg.) Ursoaică (3). ♦ Fiecare dintre bârnele în ale căror scobituri se fixează jugul joagărului. [pr.: soa ie] – Urs + suf. oaie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
