sciziune

sciziune
SCIZIÚNE, sciziuni, s.f. Despărţire, ruptură, dezbinare intervenită pe chestiuni de principiu între persoane sau grupuri de persoane care formau înainte un întreg organizat. [pr.: -zi-u-] – Din fr. scission, lat. scissio, -onis.
Trimis de IoanSoleriu, 23.07.2004. Sursa: DEX '98

sciziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. sciziúnii; pl. sciziúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCIZIÚN//E sciziunei f. Dezbinare într-o grupare socială, provocată de deosebirile de idei. sciziune ideologică. [G.-D. sciziunii ; Sil. sci-zi-u-] /<fr. scission
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SCIZIÚNE s.f. Separaţie, despărţire, dezbinare intervenită într-un grup, într-o organizaţie care anterior era bine închegată; scizionare. [pron. -zi-u-. / cf. fr. scission, lat. scissio].
Trimis de LauraGellner, 30.08.2005. Sursa: DN

SCIZIÚNE s. f. separaţie, despărţire, dezbinare intervenită într-un grup, într-o organizaţie care anterior era bine închegată. (< fr. scission, lat. scissio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • sciziúne — s. f. (sil. zi u ), g. d. art. sciziúnii; pl. sciziúni …   Romanian orthography

  • disidenţă — DISIDÉNŢĂ, disidenţe, s.f. Atitudine, manifestare de disident. ♦ (concr.) Grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorităţii; sciziune formată prin acţiunea unui astfel de grup. [var.: dizidénţă s.f.] – Din fr. dissidence, lat.… …   Dicționar Român

  • schismă — SCHÍSMĂ, schisme, s.f. Separarea formală a unui grup de credincioşi de comunitatea religioasă căreia îi aparţine; p. ext. dezbinare sau neînţelegere pe chestiuni de principiu între grupuri sau persoane unite până atunci; ruptură provocată de o… …   Dicționar Român

  • scizionist — SCIZIONÍST, Ă, scizionişti, ste, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care aparţine unei fracţiuni sau care urmăreşte să provoace sciziune într un grup, într o mişcare organizată. 2. adj. Care ţine de sciziune sau de scizionişti (1), care… …   Dicționar Român

  • sciziona — SCIZIONÁ, scizionez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) despărţi, a (se) separa, a (se) desprinde dintr un întreg organizat. [pr.: zi o ] – Din sciziune. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  scizioná vb. (sil. zi o ), ind. prez. 1 …   Dicționar Român

  • schizo — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia diviziune , sciziune , împărţire , împărţit . [< fr. schizo , cf. gr. schizein – a împărţi]. Trimis de LauraGellner, 01.12.2006. Sursa: DN  SCHIZO , SCHÍZĂ elem. fisurare, despicare . (< fr …   Dicționar Român

  • scizi — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia separare , împărţire . [cf. lat. scissus < scindere – a despica]. Trimis de LauraGellner, 01.12.2006. Sursa: DN  SCIZI elem. sciziune , separare, împărţire . (< fr. scissi , cf. lat.… …   Dicționar Român

  • scizionare — SCIZIONÁRE, scizionări, s.f. Acţiunea de a (se) sciziona şi rezultatul ei. [pr.: zi o ] – v. sciziona. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  scizionáre s. f. (sil. zi o ), g. d. art. scizionării; pl. scizionări Trimis de siveco …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”