barcagiu

barcagiu
BARCAGÍU, barcagii, s.m. Cel care are meseria de a conduce o barcă; luntraş. – Barcă + suf. -agiu.
Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX '98

BARCAGÍU s. lopătar, luntraş, vâslaş, (rar) vâslitor, (înv.) vâslariu.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

barcagíu s. m., art. barcagíul; pl. barcagíi, art. barcagíii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BARCAGÍ//U barcagiui m. Persoană care conduce o barcă; luntraş. /barcă + suf. barcagiuagiu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • lopătar — LOPĂTÁR, lopătari, s.m. I. 1. Vâslaş, barcagiu. 2. Lucrător cu lopata. II. Pasăre migratoare din grupul picioroangelor (3), de culoare albă, cu ciocul lung şi lat ca o lopată şi cu un moţ de pene pe cap; cosar (Platalea leucorodia). – Lopată +… …   Dicționar Român

  • luntraş — LUNTRÁŞ, Ă, luntraşi, e, s.m. şi f. Persoană care conduce o luntre; vâslaş, năier, barcagiu. – Luntre + suf. aş. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUNTRÁŞ s. v. barcagiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  luntráş s …   Dicționar Român

  • vâslaş — VÂSLÁŞ, vâslaşi, s.m. Persoană care mânuieşte vâslele1, care conduce o ambarcaţie cu vâsle1; vâslitor. – Vâslă1 + suf. aş. Trimis de bogdanrsb, 10.02.2008. Sursa: DEX 98  VÂSLÁŞ s. v. barcagiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • barcarolă — BARCARÓLĂ, barcarole, s.f. Cântec al gondolierilor veneţieni; compoziţie muzicală cu caracter liric şi mişcare ritmică, imitând unduirea valurilor sau cadenţa vâslelor. – Din it. barcarola, fr. barcarolle. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • barcă — BÁRCĂ, bărci, s.f. Ambarcaţie de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – Din it. barca. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98  BÁRCĂ s. luntre, (prin Ban.) schelă. (barcă pescărească.) Trimis de siveco, 09.04.2005. Sursa:… …   Dicționar Român

  • caic — CAÍC, caice, s.n. 1. Ambarcaţie îngustă, cu vele, cu două catarge, cu pupa şi prora ascuţite, mai înalte decât restul bordajului. 2. Luntre turcească uşoară, lungă şi îngustă, încovoiată la capete. – Din tc. kayik. Trimis de valeriu, 01.02.2003.… …   Dicționar Român

  • lopată — LOPÁTĂ, lopeţi, s.f. 1. Unealtă formată dintr o placă de lemn sau de fier, uşor concavă, montată pe o coadă de lemn, cu care se ridică sau se aruncă pământ, pietriş, nisip etc. ♢ loc. adv. Cu lopata = în cantitate mare, din belşug, din abundenţă …   Dicționar Român

  • luntre — LÚNTRE, luntre, s.f. Ambarcaţie cu fundul plat şi cu prora şi pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ♢ expr. A se face (sau a se pune, a se aşeza) luntre şi punte = a încerca pe toate căile şi prin toate mijloacele să …   Dicționar Român

  • scăvodar — scăvodár, scăvodári, s.m. (reg.) luntraş, barcagiu. Trimis de blaurb, 27.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • vâslariu — VÂSLÁRIU s. v. barcagiu, lopătar, luntraş, vâslaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”