răsuci

răsuci
RĂSUCÍ, răsucésc, vb. IV. 1. tranz. şi intranz. A deforma un corp alungit, prin rotirea în sensuri opuse extremităţilor sale. ♦ A învârti un fir textil în jurul lui însuşi şi în aceeaşi direcţie, pentru a-l face mai rezistent. ♦ A reuni două sau mai multe fire înfăşurând unele în jurul altora. ♦ tranz. A învârti capetele mustăţilor pentru a le da o anumită formă. 2. tranz. şi refl. A(-şi) imprima o mişcare de rotaţie; a (se) roti, a (se) întoarce. ♦ tranz. A mânui sabia, paloşul, pentru a lovi cu ele. 3. refl. A se întoarce brusc pe loc, schimbându-şi direcţia, poziţia; a se rostogoli. ♢ expr. (tranz.) A suci şi a răsuci (pe cineva) = a hărţui (pe cineva) cu întrebări pentru a obţine anumite răspunsuri, mărturisiri etc. 4. tranz. şi refl. A(-şi) mişca o parte a corpului, schimbându-i poziţia. ♢ expr. (tranz.) A răsuci capul cuiva = a scoate din minţi, a zăpăci pe cineva. ♦ tranz. A-şi luxa o mână, un picior etc. ♦ tranz. A întoarce gâtul unei păsări cu o mişcare violentă, pentru a-l frânge. 5. tranz. A învârti cu un gest mecanic un obiect ţinut în mână. 6. tranz. A strânge un obiect, dându-i forma unui sul. ♦ spec. A înfăşura cu mâna foiţa în care s-a pus tutun, pentru a face o ţigară. 7. tranz. A înfăşura, a depăna un fir în jurul unui suport. – Răs- + suci.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A răsuci ≠ a desuci, a dezrăsuci
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

RĂSUCÍ vb. 1. v. rula. 2. a suci. (Îşi răsuci o ţigară.) 3. v. frământa. 4. v. contorsiona. 5. v. încolăci. 6. v. foi. 7. a (se) întoarce, a (se) învârti, a (se) roti, a (se) suci, (reg.) a (se) rotila. (A răsuci cheia în broască.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RĂSUCÍ vb. v. deplasa, dezarticula, disloca, luxa, scrânti, suci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răsucí vb. ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răsucésc, imperf. 3 sg. răsuceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răsuceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RĂSUC//Í răsuciésc tranz. 1) (aţe, frânghii sârme etc.) A învârti în jurul lui însuşi sau în jurul unui obiect; a suci de mai multe ori. ♢ răsuci mustăţile a suci capetele mustăţilor pentru a le da o formă anumită. 2) (corpul sau părţi ale corpului) A suci brusc într-o parte; a întoarce. 3) A face să se răsucească. /răs- + a suci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE RĂSUC//Í mă răsuciésc intranz. 1) A se întoarce brusc într-o parte cu tot corpul. 2) rar A-şi schimba mişcarea în direcţie opusă. /răs- + a suci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • răsucire — RĂSUCÍRE, răsuciri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) răsuci şi rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafaţa lor să devină elicoidală. 3. (bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a …   Dicționar Român

  • suci — SUCÍ, sucesc, vb. IV. 1. tranz. A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a i da o rezistenţă mai mare sau pentru a confecţiona anumite obiecte. ♦ tranz. şi refl. A (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A da unui obiect o mişcare de… …   Dicționar Român

  • bucla — BUCLÁ, buclez, vb. I. 1. tranz. Şi refl. A( şi) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionţa; a (se) ondula.2. tranz. A face o buclă firului de ţesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • răsucitor — RĂSUCITÓR, OÁRE, răsucitori, oare, s.m. şi f. Muncitor care răsuceşte firele într o fabrică de textile sau de frânghii. – Răsuci + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  răsucitór s. m., pl. răsucitóri Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • răsucitură — RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s.f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. tură. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • torsiona — TORSIONÁ, torsionez, vb. I. tranz. şi refl. (livr.) A (se) răsuci. [pr.: si o ] – v. torsiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TORSIONÁ vb. v. contorsiona, răsuci, suci …   Dicționar Român

  • întoarce — ÎNTOÁRCE, întórc, vb. III. I. 1. refl. şi tranz. A se înapoia2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat; a reveni2 sau a face să revină. ♦ tranz. (Despre o stare afectivă sau maladivă) A l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). ♦… …   Dicționar Român

  • dezrăsuci — DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, vb. IV. tranz. A face ca un fir sau, p. gener., un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ tranz. şi refl. A (se) desface din depănătură. – Dez + răsuci. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  A dezrăsuci ≠… …   Dicționar Român

  • mulina — MULINÁ, mulinez, vb. I. tranz. A răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obţine un fir mai uniform, cu aspect mai frumos şi cu o rezistenţă mai mare. – Din fr. mouliner. Trimis de ana zecheru, 28.05.2004. Sursa: DEX 98  muliná vb., ind …   Dicționar Român

  • pivota — PIVOTÁ, pivotez, vb. I. intranz. 1. (tehn.; despre două corpuri în contact; la pers. 3) A se roti în jurul unui ax perpendicular pe un plan tangent, comun celor două corpuri în punctul de contact. ♦ fig. (Despre acţiuni, procese etc.) A se baza… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”