cronţ — interj. (se foloseşte pentru a reda sunetul produs la sfărâmarea în dinţi a ceva tare sau uscat). /Onomat. Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX cronţ, interj. – Imită zgomotul produs de dinţi la ronţăit. – var. ronţ, clonţ, clanţ, cranţ.… … Dicționar Român
ronţăială — RONŢĂIÁLĂ, ronţăieli, s.f. Faptul de a ronţăi; zgomot produs de roaderea cu dinţii a unui corp tare: ronţăire, ronţăit. [pr.: ţă ia ] – Ronţăi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RONŢĂIÁLĂ s. v. ronţăit. Trimis de… … Dicționar Român
ronţăire — RONŢĂÍRE, ronţăiri, s.f. Acţiunea de a ronţăi şi rezultatul ei; ronţăială, ronţăit. – v. ronţăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RONŢĂÍRE s. v. ronţăit. Trimis de siveco, 02.12.2008. Sursa: Sinonime ronţăíre s. f., g. d. art … Dicționar Român
cranţ — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de un ronţăit. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 cranţ interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CRANŢ interj. (se foloseşte pentru a reda… … Dicționar Român
ronţăitură — RONŢĂITÚRĂ s. v. ronţăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român