Dicționar Român. 2013.
riglă — RÍGLĂ, rigle, s.f. 1. Piesă plată, lungă şi dreaptă, făcută din lemn, din metal, din material plastic, de obicei gradată, cu care se trag linii drepte, se verifică suprafeţe plane etc., linie, lineal. ♢ Riglă de calcul = instrument folosit pentru … Dicționar Român
rigla? — *rigla?, *riglaz? germ., Maskulinum: nhd. Riegel; ne. bolt (Neutrum); Rekontruktionsbasis: mnd., ahd.; Interferenz: Lehnwort lat. rēgula?; Etymologie: s. la … Germanisches Wörterbuch
ríglã — s. f. (sil. glã), g. d. art. ríglei; pl. rígle … Romanian orthography
rigletă — RIGLÉTĂ, riglete, s.f. 1. Riglă lungă de 2 5 m, folosită la măsurarea lungimii aliniamentelor. 2. Riglă mobilă a unei rigle de calcul. – Din fr. réglette (după riglă). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 riglétă s. f. (sil. gle ),… … Dicționar Român
linie — LÍNIE, linii, s.f. 1. Trăsătură simplă şi continuă (de forma unui fir) făcută pe o suprafaţă cu tocul, cu creta, cu creionul etc. ♦ (mat.) Traiectorie descrisă de un punct material într o mişcare continuă sau de intersecţia a două suprafeţe. 2.… … Dicționar Român
lineal — LINEÁL, lineale, s.n. 1. Instrument metalic de forma unei bare, folosit pentru trasare, măsurare sau verificare de dimensiuni. ♦ (Rar) Riglă. 2. Dispozitiv (acţionat mecanic sau electric) format din piese paralelipipedice de oţel forjat, care… … Dicționar Român
teu — TEU, teuri, s.n. 1. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică, perpendiculară pe prima. 2. Dispozitiv indicator în formă de T, folosit pe un aeroport pentru a arăta direcţia şi sensul vântului. 3. Nume dat unor obiecte care au… … Dicționar Român
miră — MÍRĂ, mire, s.f. 1. Riglă cu diviziuni speciale, care serveşte la măsurarea indirectă a distanţelor sau a înălţimilor. 2. Cătare (la armă). 3. Imagine tip transmisă pe ecranul televizoarelor pentru reglarea imaginii acestora. – Din fr. mire.… … Dicționar Român
tipometru — TIPOMÉTRU, tipometre, s.n. 1. Instrument pentru măsurarea corpului literelor tipografice. 2. Riglă de metal cu una sau mai multe scări gradate în puncte sau alte unităţi tipografice şi cu care se controlează dimensiunile machetei, textelor etc. – … Dicționar Român
şubler — ŞÚBLER, şublere, s.n. (Tech.) Instrument de măsurat lungimi sau grosimi mici, alcătuit dintr o riglă gradată cu două braţe, între care se prinde piesa care trebuie măsurată. – Din germ. Schublehre. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
