- miră
- MÍRĂ, mire, s.f. 1. Riglă cu diviziuni speciale, care serveşte la măsurarea indirectă a distanţelor sau a înălţimilor. 2. Cătare (la armă). 3. Imagine-tip transmisă pe ecranul televizoarelor pentru reglarea imaginii acestora. – Din fr. mire.Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX '98FRATE-DE-MÍRE s. v. vătaf, vătăşel, vornicel.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeMÍRĂ s. 1. v. cătare. 2. miră hidrometrică v. limnimetru. 3. (fiz.) imagine de reglaj. (miră la TV.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeMÍRĂ s. v. benzoe, mireasă, smirnă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemíră s. f., g.-d. art. mírei; pl. míreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMÍR//Ă mirăe f. 1) Riglă gradată folosită în topografie. 2) Cătare la armă. 3) Imagine de reglaj (la televizor). /<fr. mireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMÍRĂ s.f. 1. Riglă cu diviziuni speciale care serveşte la măsurarea indirectă a distanţelor sau la măsurarea înălţimilor. ♦ Bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine şi luminoase, încrucişându-se în toate sensurile, şi care permite o stabilire precisă a clarităţii imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. Cătare (la armă). 3. (Telev.) Imagine standardizată care serveşte la verificarea transmisiei; imagine de reglaj. [< fr. mire, cf. it. mira].Trimis de LauraGellner, 10.06.2005. Sursa: DNmíră s.f. (înv.) gumă mirositoare produsă de un arbore din Arabia.Trimis de blaurb, 10.07.2006. Sursa: DARMÍRĂ s. f. 1. riglă cu diviziuni speciale servind la măsurarea indirectă a distanţelor sau înălţimilor. ♢ bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine şi luminoase, încrucişându-se în toate sensurile, şi care permite o stabilire precisă a clarităţii imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. cătare (la armă). 3. imagine-tip care serveşte la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
