reţinut

reţinut
REŢINÚT, -Ă, reţinuţi, -te, adj. (Despre oameni) Stăpânit, rezervat, potolit, cumpătat, sobru, moderat. – v. reţine.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

Reţinut ≠ expansiv, impulsiv
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

REŢINÚT adj. 1. v. arestat. 2. v. stăpânit. (reţinut în comportare) 3. v. cumpătat. 4. reticent, rezervat, (livr.) parcimonios, (reg.) pâşin. (O persoană excesiv de reţinut.) 5. rezervat, (fig.) măsurat. (Un spirit reţinut.) 6. v. ascuns.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

REŢINÚT, -Ă adj. (Despre oameni) Stăpânit, rezervat, sobru. [< reţine].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

REŢINÚT, -Ă adj. (despre oameni) stăpânit, rezervat, sobru; moderat. (< reţine)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • rezervat — REZERVÁT, Ă, rezervaţi, te, adj. 1. Pus la o parte, reţinut, oprit, păstrat pentru cineva. 2. (Despre oameni; p. ext. despre sentimente, atitudini) Care se ţine în rezervă; sobru, circumspect, stăpânit, reţinut, distant; discret. ♦ (Adverbial) Cu …   Dicționar Român

  • incoercibil — INCOERCÍBIL, Ă, incoercibili, e, adj. (livr.) Care nu poate fi constrâns. ♦ (fiz.) Care nu poate fi reţinut, comprimat într un recipient. [pr.: co er ] – Din fr. incoercible. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Incoercibil ≠ coercibil… …   Dicționar Român

  • desolvata — DESOLVATÁ, desolvatez, vb. I. tranz. A elimina lichidul reţinut de anumite substanţe prin îmbibare. – Din fr. désolvater. Trimis de claudia, 04.02.2005. Sursa: DEX 98  desolvatá vb., ind. prez. 1 sg. desolvatéz, 3 sg …   Dicționar Român

  • discret — DISCRÉT, Ă, discreţi, te, adj. I. 1. (Despre oameni) Care ştie să păstreze o taină ce i s a încredinţat; care este rezervat, reţinut în vorbe şi în acţiuni. ♦ (Despre acţiuni, manifestări ale oamenilor) Caracteristic omului discret (I 1). ♦… …   Dicționar Român

  • ritenuto — RITENÚTO adv. (Indică modul de execuţie a unei bucăţi muzicale) în tempo reţinut, (mai) moderat. – cuv. it. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ritenúto adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  RITENÚTO adv …   Dicționar Român

  • afereză — AFERÉZĂ, afereze, s.f. Cădere a unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt. – Din fr. aphérèse, lat. aphaeresis. Trimis de ana zecheru, 23.08.2002. Sursa: DEX 98  aferéză s. f., g. d. art. aferézei; pl. aferéze Trimis de… …   Dicționar Român

  • cât — CÂT, Ă, conj., prep., adv., (IV) câţi, te, pron. (V) câturi, s.n. I. conj. 1. (Introduce propoziţii temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât ştie că i sunt de folos. ♢ expr. (reg.) Cât ce... = îndată… …   Dicționar Român

  • mocnit — MOCNÍT, Ă, mocniţi, te, adj. 1. (Despre foc; adesea adverbial) Care arde înăbuşit, înfundat, fără flacără; care este pe punctul de a se stinge. 2. fig. Care lâncezeşte, care este fără viaţă, inactiv. 3. fig. Reţinut vreme îndelungată (dar gata… …   Dicționar Român

  • parcimonios — PARCIMONIÓS, OÁSĂ, parcimonioşi, oase, adj. (livr.) Care manifestă parcimonie; care denotă parcimonie; zgârcit. ♦ fig. Măsurat, ponderat, reţinut (în manifestări). [pr.: ni os] – Din fr. parcimonieux. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • poprit — POPRÍT, Ă, popriţi, te, adj. 1. (jur.; despre bunuri, bani) Pe care s a aplicat o poprire. 2. (înv.) Interzis, oprit. ♦ (Despre oameni) Reţinut, arestat. – v. popri. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  POPRÍT adj. v. arestat,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”