revenire

revenire
REVENÍRE, reveniri, s.f. Acţiunea de a reveni2 şi rezultatul ei, întoarcere. – v. reveni.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

REVENÍRE s. 1. v. reîntoarcere. 2. v. întoarcere. 3. reapariţie. (revenire unui actor pe scenă.) 4. dezme-ticire, reculegere, regăsire, trezire. (revenire cuiva din uluială.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

reveníre s. f. venire
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REVENÍRE s.f. 1. Acţiunea de a reveni şi rezultatul ei; întoarcere. 2. Operaţie de încălzire la temperaturi înalte şi de răcire lentă a oţelului călit pentru a i se mări tenacitatea. [< reveni].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

REVENÍRE s. f. 1. acţiunea de a reveni; întoarcere. 2. operaţia de încălzire la temperaturi înalte şi de răcire lentă a oţelului călit pentru a i se mări tenacitatea (2). (< reveni)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • revenir — [ r(ə)vənir; rəv(ə)nir ] v. intr. <conjug. : 22> • Xe; de re et venir I ♦ (Personnes) 1 ♦ Venir de nouveau. Le docteur promit de revenir le lendemain. ⇒ repasser. Il n est pas revenu nous voir. ♢ Venir d un lieu, d une situation …   Encyclopédie Universelle

  • reviviscenţă — REVIVISCÉNŢĂ, reviviscenţe, s.f. Revenire la viaţă; înviorare, însufleţire. ♦ (biol.) Proprietate a unor plante şi animale acvatice (inferioare) de a reveni la viaţă prin umiditate, după ce s au uscat. ♦ fig. Reapariţie a unor stări de conştiinţă …   Dicționar Român

  • recrudescenţă — RECRUDESCÉNŢĂ, recrudescenţe, s.f. (med.) Revenire într o formă mai acută a unei boli sau a unei epidemii după scăderea intensităţii acestora. ♦ fig. Reluare într un ritm mai viu, mai accentuat şi mai intens a unei activităţi, a unei stări etc. – …   Dicționar Român

  • recurenţă — RECURÉNŢĂ, recurenţe, s.f. 1. Caracterul a ceea ce este recurent1; revenire. 2. (mat.; în sintagma) Formulă de recurenţă = formulă care exprimă un termen dintr un şir în funcţie de valorile unor anumiţi termeni precedenţi. – Din fr. récurrence.… …   Dicționar Român

  • retur — RETÚR, retururi, s.n. 1. Întoarcere, revenire (în punctul de plecare). ♦ Indicaţie pentru serviciul poştal pe un plic.sau pe un colet, arătând că obiectul trebuie înapoiat trimiţătorului. 2. (Sport) Denumire dată duratei unei competiţii la care… …   Dicționar Român

  • involuţie — INVOLÚŢIE, involuţii, s.f. 1. Modificare regresivă a unui organ sau a unui organism. ♦ p. gener. Proces de transformare regresivă, de regres. 2. Proces fiziologic care constă în revenirea unui organ ce a suferit o mărire de volum la dimensiunile …   Dicționar Român

  • recidivă — RECIDÍVĂ, recidive, s.f. 1. Săvârşire de către aceeaşi persoană a unei noi infracţiuni. 2. (med.), Reapariţie, revenire a unei boli după ce aceasta s a vindecat clinic; recădere. – Din fr. récidive. Trimis de RACAI, 19.04.2009. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • reversiune — REVERSIÚNE, reversiuni, s.f. 1. (jur.) Revenire a unor bunuri donate la primul proprietar, când persoana căreia i au fost donate moare fără a avea copii. 2. (fiz.) Schimbare a succesiunii de stări intermediare prin care trece un sistem în cursul… …   Dicționar Român

  • tur — TUR1, tururi, s.n. 1. Mişcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanţă egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al… …   Dicționar Român

  • revenir — ► verbo intransitivo 1 Volver a venir una persona. SE CONJUGA COMO venir 2 Volver una cosa al estado que antes tenía. ► verbo pronominal 3 Ponerse una masa o una fritura correosa a causa de la humedad o el calor: ■ el pan de ayer se ha revenido.… …   Enciclopedia Universal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”