referire

referire
REFERÍRE, referiri, s.f. (Rar) Faptul de a (se) referi. ♢ loc. prep. Cu referire la... = în legătură cu..., referitor, relativ la... – v. referi.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

REFERÍRE s. raportare, referinţă, (înv.) provocare. (Făra nici o referire la ...)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

referíre s. f., g.-d. art. referírii; pl. referíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REFERÍRE s. f. faptul de a (se) referi. o cu referire la = referitor la... (< referi)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • referire — re·fe·rì·re v.tr. e intr. LE var. → 1riferire …   Dizionario italiano

  • gerunziu — GERÚNZIU, gerunzii, s.n. Mod (2) verbal (2) care exprimă o acţiune în desfăşurare, fără referire la autorul şi la momentul acţiunii. – Din lat. gerundium. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GERÚNZIU s. (gram.) participiu prezent. Trimis… …   Dicționar Român

  • referinţă — REFERÍNŢĂ, referinţe, s.f. l. Informaţie pe care o dă cineva cu privire la situaţia unei persoane. ♦ p. gener. Informaţie, lămurire, explicaţie. 2. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. ♦ Sistem de referinţă = a) (geom.)… …   Dicționar Român

  • aluzie — ALÚZIE, aluzii, s.f. Cuvânt, expresie, frază prin care se face o referire la o persoană, la o situaţie, la o idee, fără a o exprima direct. ♢ expr. A face aluzie la cineva (sau la ceva) = a vorbi pe departe despre cineva (sau ceva); a viza. [var …   Dicționar Român

  • reherir — ► verbo transitivo DERECHO, LÓGICA Rechazar o rebatir un argumento o una afirmación. SE CONJUGA COMO sentir * * * reherir (del lat. «referīre», volver un golpe por otro) tr. *Rechazar o *refutar ↘algo. * * * reherir. (Del lat. referīre, herir a… …   Enciclopedia Universal

  • aorist — AORÍST, aoriste, s.n. Timp verbal, în unele limbi, care exprimă o acţiune trecută nedeterminată. – Din fr. aoriste, lat. aoristus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  aoríst s. n., pl. aoríste Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • cărpănos — CĂRPĂNÓS, OÁSĂ, cărpănoşi, oase, adj., s.m. şi f. (depr.) Zgârcit, avar. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Cărpănos ≠ darnic, galant, galantom, generos, prodig Trimis de siveco, 24.12.2007. Sursa: Antonime  CĂRPĂNÓS s …   Dicționar Român

  • general — GENERÁL1, generali, s.m. Denumire generică pentru gradele de ofiţeri superioare gradului de colonel; persoană care are un astfel de grad. [var.: ghenerár, ghinărár s.m.] – Din fr. général. cf. rus. g h e n e r a l. Trimis de gall, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • referenţial — REFERENŢIÁL, referenţiale, s.n. Sistem de referinţă. [pr.: ţi al] – Din fr. référentiel. Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98  REFERENŢIÁL s. v. sistem de referinţă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  referenţiál adj …   Dicționar Român

  • împuia — ÎMPUIÁ, împuiez, vb. I. tranz. (în expr.) A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameţi pe cineva cu vorbăria. [pr.: pu ia. – prez. ind. şi: (reg.) împúi] – În + pui. Trimis de valeriu …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”