rectificare

rectificare
RECTIFICÁRE, rectificări, s.f. Acţiunea de a rectifica şi rezultatul ei; îndreptare, corijare. ♦ (concr.) Notă (într-un ziar) prin care se rectifică (1) ceva. – v. rectifica.
Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX '98

RECTIFICÁRE s. 1. v. corectare. 2. corectare, corijare, îmbunătăţire, îndreptare, remediere, retuş, retuşare, (fig.) reparare. (rectificare dicţiunii cuiva.) 3. (concr.) corectiv, corectură, îndreptare, (rar) rectificaţie. (A adus unele rectificareări planului iniţial.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

rectificáre s. f., g.-d. art. rectificării; pl. rectificări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RECTIFIC//ÁRE rectificareări f. 1) v. A RECTIFlCA. 2) Notă scurtă într-o publicaţie periodică, prin care se rectifică ceva publicat anterior. /v. a rectifica
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RECTIFICÁRE1 s.f. Acţiunea de a rectifica (1) şi rezultatul ei; îndreptare, corijare. [< rectifica (1)].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RECTIFICÁRE2 s.f. Acţiunea de a rectifica (2). ♢ Maşină de rectificare = maşină-unealtă de prelucrare a pieselor prin rectificare. [< rectifica (2)].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • rectifier — [ rɛktifje ] v. tr. <conjug. : 7> • 1284; bas lat. rectificare « redresser » 1 ♦ Rendre droit. Rectifier un alignement. Math. Rectifier une courbe, en opérer la rectification. 2 ♦ Rendre matériellement correct, conforme. Rectifier un tracé …   Encyclopédie Universelle

  • rectification — [ rɛktifikasjɔ̃ ] n. f. • 1314 chir.; de rectifier, par le bas lat. rectificatio « redressement » 1 ♦ Action de rectifier (1o). Rectification d un alignement. (1708) Math. Rectification d une courbe, calcul de la longueur qu elle aurait en ligne… …   Encyclopédie Universelle

  • rectifica — RECTIFICÁ, rectífic, vb. I. tranz. 1. A îndrepta, a corecta. 2. (tehn.) A prelucra mecanic prin aşchiere o suprafaţă metalică cu ajutorul unor unelte abrazive. 3. (chim.) A separa dintr un amestec lichid componentele volatile cu puncte de… …   Dicționar Român

  • rectificator — RECTIFICATÓR, OÁRE, rectificatori, oare, adj., subst. 1. adj. Care rectifică; care aduce o rectificare. 2. s.m. şi f. Muncitor calificat care lucrează la maşina de rectificat. 3. s.n. Dispozitiv care separă vaporii de apă antrenaţi de vaporii de… …   Dicționar Român

  • rectificar — Se conjuga como: sacar Infinitivo: Gerundio: Participio: rectificar rectificando rectificado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. rectifico rectificas rectifica …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • РЕКТИФИЦИРОВАТЬ — (нем.; этимол. см. ректификация). Вторично очищать или дистиллировать жидкость перегонкою. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. РЕКТИФИЦИРОВАТЬ нем. rectificiren; этимологию см. ректификация. Очищать… …   Словарь иностранных слов русского языка

  • rectificar — (Del lat. rectus, recto + facere, hacer.) ► verbo transitivo 1 Corregir una cosa equivocada o inexacta: ■ tienes que rectificar tu trabajo porque está mal. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO modificar ► verbo transitivo/ pronominal 2 Corregir una… …   Enciclopedia Universal

  • rektifizieren — korrigieren; begradigen; berichtigen; richtigstellen * * * rek|ti|fi|zie|ren 〈V.; hat〉 I 〈V. tr.〉 1. berichtigen, zurechtweisen 2. einer Rektifikation unterwerfen II 〈V. intr.〉 eine Rektifikation vornehmen [<lat …   Universal-Lexikon

  • Rektifikation — Rek|ti|fi|ka|ti|on 〈f. 20〉 1. 〈veraltet〉 1.1 Berichtigung, Zurechtweisung 1.2 Läuterung 2. 〈Chem.〉 wiederholte Destillation 3. 〈Math.〉 Bestimmung der Bogenlänge eines Kurvenstückes [<lat. rectus „richtig, recht“ + facere „machen“] * * *… …   Universal-Lexikon

  • corectare — CORECTÁRE, corectări, s.f. Acţiunea de a (se) corecta şi rezultatul ei; îndreptare, corijare. – v. corecta. Trimis de IoanSoleriu, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CORECTÁRE s. 1. corijare, îndreptare, rectificare, (rar) rectificaţie. (corectare a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”