viteză — VITÉZĂ, viteze, s.f. 1. Rapiditate în deplasare; iuţeală, repeziciune. ♢ loc. adv. În (plină) viteză = cu viteză (foarte) mare. ♢ expr. Dă i viteză = porneşte în grabă! mergi repede! (fam.) A băga pe cineva în viteză = a sili pe cineva să şi… … Dicționar Român
promptitudine — PROMPTITÚDINE, promptitudini, s.f. Însuşirea de a fi prompt; rapiditate (şi punctualitate) în executarea unui lucru. – Din fr. promptitude, lat. promptitudo, inis. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98 PROMPTITÚDINE s. 1.… … Dicționar Român
iute — IÚTE, iuţi, adj. 1. Care acţionează sau reacţionează repede; expeditiv, prompt; care se produce repede, prompt. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează repede, rapid. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat,… … Dicționar Român
repeziciune — REPEZICIÚNE, repeziciuni, s.f. 1. Însuşirea de a fi repede; grabă mare, iuţeală, viteză, rapiditate. 2. (Rar) Înclinare a unei pante. – Repede + suf. iciune. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 REPEZICIÚNE s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3 … Dicționar Român
tempo — TÉMPO s.n. 1. Viteză, iuţeală cu care se execută o piesă muzicală, conform conţinutului şi caracterului ei. ♦ Ritm, cadenţă. 2. (lingv.) Viteză de succesiune a silabelor cuvintelor în cursul vorbirii; ritm al vorbirii. – Din it., fr. tempo.… … Dicționar Român
velocitate — VELOCITÁTE, s.f. (livr.) Iuţeală, repeziciune, viteză. – Din fr. vélocité, it. velocitá. Trimis de cornel, 04.03.2004. Sursa: DEX 98 VELOCITÁTE s. v. iuţeală, rapiditate, repeziciune, viteză. Trimis de siveco, 31.10.2008. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
volubil — VOLÚBIL, Ă, volubili, e, adj. 1. Care are uşurinţă şi rapiditate în vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curgător şi rapid; fluent, curgător, locvace; (despre manifestări ale oamenilor) mobil; prompt; spontan. 2. (Despre unele plante)… … Dicționar Român
Romanian nouns — This article on Romanian nouns is related to the Romanian grammar and belongs to a series of articles on the Romanian language. It describes the morphology of the noun in this language, and includes details about its declension according to… … Wikipedia
DANUBIUS — fluvius, si quis alius, veterum atque recentiorum Graecorum, Latinorumqueve literis, monumentisqueve valde celebratus, ita ut Eratosthenes et Apollod. l. 2. de navibus merito poetarum Philosophorumqueve principem Homerum reprehendisse videantur,… … Hofmann J. Lexicon universale
GARUMNA — fluv. Galliae, in Pyrenaeis montibus nascens, Celtasque dividens ab Aquitanis, et per Santonum fines occiduum influens Oceanum. Baudr. fluviorum, qui e Pyrenaeo exeunt, maximus, oritur in montibus Aurae, in confin. Aragoniae, non procul a… … Hofmann J. Lexicon universale
