- ramură
- RÁMURĂ, ramuri, s.f. 1. Fiecare dintre ramificaţiile unei tulpini de plantă. ♦ Fiecare dintre ramificaţiile coarnelor cerbului şi ale căpriorului. ♦ Diviziune (secundară) a unui curs de apă principal, subîmpărţire a unui masiv muntos etc. ♦ Diviziune a unei artere, a unui nerv etc. ♦ fig. Ramificaţie a unei familii, a unui popor. 2. fig. Diviziune, sector al unei discipline ştiinţifice, al unei activităţi practice etc. – Din ram.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RÁMURĂ s. 1. (bot.) cracă, creangă, (rar) ram. (înv. şi reg.) stâlp, (reg.) ratină, rază, (Transilv.) cloambă, (Transilv., Bucov. şi Olt.) crac. (O ramură de măr.) 2. v. branşă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerámură s. f., g.-d. art. rámurii; pl. rámuriTrimis de siveco, 26.10.2007. Sursa: Dicţionar ortograficRÁMUR//Ă ramurăi f. 1) Fiecare dintre ramificaţiile unei tulpini de plantă; ram. 2) Fiecare dintre ramificaţiile coarnelor unor animale (cerb, căprior etc.). 3) fig. Diviziune a unui întreg (a unei ape curgătoare, a unei căi de comunicaţie, a unui domeniu de activitate etc.); ramificaţie. 4) Diviziune a unei discipline ştiinţifice sau a unei activităţi practice; specialitate; branşă. [G.-D. ramurii] /Din ram, ramuriTrimis de siveco, 26.09.2006. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.