- părticică
- PĂRTICÍCĂ s. v. anafură, moleculă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepărticícă s. f., g.-d. art. părticélei; pl. părticéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
părticică
Look at other dictionaries:
particulă — PARTÍCULĂ, particule, s.f. 1. Parte foarte mică dintr o substanţă, dintr o materie. ♢ (fiz.) Particulă elementară = particulă constitutivă a materiei (electron, proton etc.) care se prezintă ca o unitate cu însuşiri specifice şi nu poate fi… … Dicționar Român
moleculă — MOLECÚLĂ, molecule, s.f. Cea mai mică parte dintr o substanţă care mai păstrează compoziţia procentuală şi toate proprietăţile chimice ale acelei substanţe *Moleculă gram = cantitate dintr o substanţă a cărei greutate în grame este egală cu… … Dicționar Român
picătură — PICĂTÚRĂ, picături, s.f. 1. Părticică sferică desprinsă dintr o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc.; pic1, strop; p. ext. cantitate mică dintr un lichid. ♢ loc. adv. Printre picături = din când în când, câteodată; p. ext. în… … Dicționar Român
ştirbi — ŞTIRBÍ, ştirbesc, vb. IV. 1. intranz. A şi pierde dinţii, a deveni ştirb. 2. refl. (Despre vase de gospodărie şi alte obiecte) A pierde o părticică din margine; a se ciobi; (despre instrumente de tăiat) a avea lipsă o părticică (sau mai multe)… … Dicționar Român
anafură — ANÁFURĂ s.f. Bucăţele de prescură care se împart credincioşilor ortodocşi la sfârşitul liturghiei. [var.: anáforă, náfură s.f.] – Din sl. (a)nafora. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANÁFURĂ s. (bis.) (reg.) părticică. (anafură… … Dicționar Român
corpuscul — CORPÚSCUL, corpusculi, s.m. Părticică de materie; corp de dimensiuni foarte mici. ♢ Corpuscul tactil = formaţie nervoasă microscopică, localizată în dermă, specializată în recepţia excitaţiilor tactile. Corpuscul elementar = unitate virotică,… … Dicționar Român
grăunte — GRĂÚNTE, grăunţi, s.m. 1. Sămânţa unor plante, mai ales a cerealelor; bob1, boabă. ♢ expr. Cât un grăunte de muştar = foarte mic. 2. Mic obiect asemănător cu un grăunte (1), izolat dintr o masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr un obiect … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
pată — PÁTĂ, pete, s.f. 1. Urmă lăsată pe suprafaţa unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafaţă pe care se întinde o astfel de urmă; substanţă care a lăsat această urmă. ♦ Porţiune diferit colorată pe un fond de o… … Dicționar Român
pic — PIC1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. s.n. 1 … Dicționar Român
