- puşcoci
- PUŞCÓCI, puşcoace, s.n. Jucărie ce imită ţeava de puşcă, făcută din lemn de soc sau din tulpină de cucută, cu care copiii împuşcă cu gloanţe de câlţi sau împroaşcă cu apă; puşcoaie; puşcă de soc. ♦ (depr.) Puşcă veche; puşcă de proastă calitate. – Puşcă + suf. -oci.Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98PUŞCÓCI s. (reg.) proaşcă, puşcală, puşcaviţă, puşcăleaţă, puşcăriţă, puşcoaie, puşcoi, (Ban. şi Olt.) prişcopală, (prin Maram.) puşculie, (Dobr.) puşcuroi. (Un puşcoci de soc, pentru copii.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepuşcóci s. n., pl. puşcoáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPUŞC//ÓCI puşcocioáce n. 1) Jucărie în forma de ţeavă făcută dintr-un băţ de soc sau de cucută, având un piston, cu care copiii împroaşcă cu apă sau cu gloanţe de câlţi. 2) Puşcă uzată. 3) iron. Puşcă de proastă calitate. /puşcă + suf. puşcociociTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpuşcóci, puşcoáce şi puşcóciuri, s.n. (reg.) 1. (fam.) jucărie care imită puşca, făcută de copii din ţeavă de soc; puşcală, plişcoci, pocnitoare, puşcaviţă, puşcăleaţă, puşcăriţă, puşchia, puşcoi, puşculie, puşcuroi, puşcuţă. 2. irigator, clistir. 3. arc. 4. (s.m. şi f.; pop.) fiinţă mică nedezvoltată, pitică. 5. (s.m.; în forma: pitcoci) pitulice.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.