prăbuşire — PRĂBUŞÍRE, prăbuşiri, s.f. Acţiunea de a (se) prăbuşi şi rezultatul ei; prăbuşeală. ♦ fig. Deznădejde, deprimare; p. ext. decădere. – v. prăbuşi. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PRĂBUŞÍRE s. 1. cădere, dărăpănare, dărâmare, dărâmat,… … Dicționar Român
cădere — CĂDÉRE, căderi, s.f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mişcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitaţiei. ♢ Cădere de apă = diferenţă de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de … Dicționar Român
doborâre — DOBORẤRE, doborâri, s.f. Acţiunea de a doborî şi rezultatul ei. – v. doborî. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DOBORÂRE s. 1. culcare, dărâmare, lungire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare, trântire, (înv.) răsturnătură. (doborâre … Dicționar Român
dărăpănare — DĂRĂPĂNÁRE s.f. Acţiunea de a se dărăpăna; ruinare, năruire, surpare. – v. dărăpăna. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂPĂNÁRE s. 1. v. ruinare. 2. cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire,… … Dicționar Român
picare — PICÁRE s.f. Acţiunea de a (se) pica1 şi rezultatul ei. – v. pica1. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PICÁRE s. 1. v. cădere. 2. cădere, dărâmare, năruire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare. (picare cuiva la pământ.) 3. cădere, eşec … Dicționar Român
prăbuşeală — PRĂBUŞEÁLĂ, prăbuşeli, s.f. Prăbuşire. – Prăbuşi + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 PRĂBUŞEÁLĂ s. v. cădere, dărăpănare, dărî mare, dărâmat, năruire, năruit, prăbu şire, prăvălire, risipire, surpare, surpat. Trimis de… … Dicționar Român
prăpăstuire — prăpăstuíre s. f., pl. prăpăstuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic prăpăstuíre, prăpăstuíri, s.f. (pop.) 1. rostogolire în adânc, prăvălire la mare adâncime. 2. (fig.; reg.) istovire sufletească. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român
prăvălitură — PRĂVĂLITÚRĂ s. v. clină, coastă, coborâş, costişă, muchie, pantă, povârniş, pripor, repeziş, scoborâş, versant. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime prăvălitúră1, prăvălitúri, s.f. 1. (înv. şi reg.) prăvălire. 2. (reg.) pantă,… … Dicționar Român
risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… … Dicționar Român
rostogolit — ROSTOGOLÍT s.n. Rostogolire; zgomot care însoţeşte o mişcare de rostogolire. – v. rostogoli. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ROSTOGOLÍT s. v. prăbuşire, prăvălire, ros togolire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român