- prăpădenie
- PRĂPĂDÉNIE s.f. (pop.) Stricăciune, pagubă, distrugere (foarte mare). ♢ loc. adv. De prăpădenie sau de prăpădenia pământului = foarte mult, foarte puternic; îngrozitor. ♢ expr. Prăpădenia pământului (sau lui Dumnezeu), se spune despre o nenorocire îngrozitoare, despre ceva insuportabil, copleşitor. ♦ Situaţie, împrejurare care poate pricinui (mari) stricăciuni, pagube, distrugeri. ♦ Cauză care distruge, nimiceşte. – Prăpădi + suf. -enie.Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98PRĂPĂDÉNIE s. v. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprăpădénie s. f. (sil. -ni-e), art. prăpădénia (sil. -ni-a), g.-d. prăpădénii, art. prăpădénieiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRĂPĂDÉNI//E prăpădeniei f. v. PRĂPĂD. /a (se) prăpădi + suf. prăpădenieenieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.