prosteală

prosteală
PROSTEÁLĂ, prosteli, s.f. Faptul de a se prosti1; înşelare sau încercare de a înşela; amăgire, păcăleală. – Prosti1 + suf. -eală.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PROSTEÁLĂ s. 1. dobitocie, imbecilitate, neghiobie, nerozie, prostie, tâmpenie, (înv.) prostime. (Era de-o prosteală proverbială.) 2. v. capriciu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PROSTEÁLĂ s. v. cerŞealĂ. CERŞETORIE. CERŞIT. MILOGEALĂ. MILOGIT.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

prosteálă s. f., g.-d. art. prostélii; pl. prostéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • boală — BOÁLĂ, boli, s.f. 1. (La om şi la animale) Modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug. ♢ Boala somnului = boală infecţioasă gravă… …   Dicționar Român

  • bâzdâc — BÂZDẤC s.n. (fam.) Toană1, capriciu, hachiţă. ♢ expr. A i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. – et. nec. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DEX 98  BÂZDÂC s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă …   Dicționar Român

  • capriciu — CAPRÍCIU, capricii, s.n. 1. Dorinţă trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpăţânare; gust schimbător, neaşteptat; toană1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziţie muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizaţie …   Dicționar Român

  • cerşit — CERŞÍT s.n. Faptul de a cerşi; cerşetorie. – v. cerşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CERŞÍT s. cerşeală, cerşetorie, milogeală, milogit, (rar) cerşetorit, (înv. şi reg.) prosteală, (arg.) mangleală. (Umblă cu cerşitul.) Trimis de …   Dicționar Român

  • dambla — DAMBLÁ s.f. 1. (pop.) Apoplexie, paralizie. ♦ Acces de furie, năbădăi. 2. fig. (fam.) Chef, poftă, pasiune. – Din tc. dambla. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DAMBLÁ s. v. apoplexie, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason,… …   Dicționar Român

  • farafastâc — FARAFASTẤC, farafastâcuri, s.n. (fam. şi peior.; de obicei la pl.) 1. Podoabă sau ornament fără valoare, inutil. 2. Moft, capriciu, fasoane. – cf. ngr. f a r a f á s fanfaron . Trimis de cornel, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  FARAFASTÂC s. v.… …   Dicționar Român

  • fasoleală — FASOLEÁLĂ, fasoleli, s.f. (fam.) Fandosire. – Fasoli + suf. eală. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FASOLEÁLĂ s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană.… …   Dicționar Român

  • hachiţă — HÁCHIŢĂ s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  háchiţă s. f., pl. háchiţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • izmeneală — IZMENEÁLĂ, izmeneli, s.f. (fam.) Purtare, atitudine afectată, lipsită de seriozitate, pretenţioasă; fandoseală, sclifoseală. ♦ Strâmbătură, grimasă. – Izmeni + suf. eală. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  IZMENEÁLĂ s. v. capriciu,… …   Dicționar Român

  • maimuţăreală — MAIMUŢĂREÁLĂ, maimuţăreli, s.f. 1. Faptul de a (se) maimuţări; imitaţie. 2. Gest sau atitudine afectată, grimasă, schimonoseală, maimuţărie. – Maimuţări + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAIMUŢĂREÁLĂ s. 1. maimuţărie,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”