- procesiune
- PROCESIÚNE, procesiuni, s.f. 1. Şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine în aceeaşi direcţie şi cu acelaşi scop; cortegiu, convoi; alai. 2. Ceremonie religioasă în timpul căreia credincioşii merg în convoi, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni, pentru a mulţumi sau a cere ajutorul divinităţii într-o anumită împrejurare. [pr.: -si-u-. – var.: (înv.) procésie s.f.] – Din fr. procession, lat. processio, -onis.Trimis de oprocopiuc, 18.04.2004. Sursa: DEX '98PROCESIÚNE s. 1. (bis.) (înv.) litanie, litie. (procesiune religioasă.) 2. alai, convoi, cortegiu. (O lungă procesiune mortuară.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeprocesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. procesiúnii; pl. procesiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPROCESIÚN//E procesiunei f. 1) Şir lung de persoane care merg în mod solemn în aceeaşi direcţie; alai; cortegiu. 2) Ceremonie religioasă în cursul căreia credincioşii merg în coloană, cântând imnuri şi rostind rugăciuni. [Sil. -si-u-] /<fr. procession, lat. processio, procesiuneonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPROCESIÚNE s.f. Convoi, cortegiu; alai. [pron. -si-u-. / var. procesie s.f. / cf. fr. procession, lat. processio].Trimis de LauraGellner, 16.02.2007. Sursa: DNPROCESIÚNE s. f. ceremonie religioasă la care credincioşii merg în convoi, cântând imnuri şi spunând rugăciuni. ♢ (p. ext.) convoi, cortegiu; alai. (< fr. procession, lat. processio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.