procesiune

procesiune
PROCESIÚNE, procesiuni, s.f. 1. Şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine în aceeaşi direcţie şi cu acelaşi scop; cortegiu, convoi; alai. 2. Ceremonie religioasă în timpul căreia credincioşii merg în convoi, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni, pentru a mulţumi sau a cere ajutorul divinităţii într-o anumită împrejurare. [pr.: -si-u-. – var.: (înv.) procésie s.f.] – Din fr. procession, lat. processio, -onis.
Trimis de oprocopiuc, 18.04.2004. Sursa: DEX '98

PROCESIÚNE s. 1. (bis.) (înv.) litanie, litie. (procesiune religioasă.) 2. alai, convoi, cortegiu. (O lungă procesiune mortuară.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

procesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. procesiúnii; pl. procesiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PROCESIÚN//E procesiunei f. 1) Şir lung de persoane care merg în mod solemn în aceeaşi direcţie; alai; cortegiu. 2) Ceremonie religioasă în cursul căreia credincioşii merg în coloană, cântând imnuri şi rostind rugăciuni. [Sil. -si-u-] /<fr. procession, lat. processio, procesiuneonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PROCESIÚNE s.f. Convoi, cortegiu; alai. [pron. -si-u-. / var. procesie s.f. / cf. fr. procession, lat. processio].
Trimis de LauraGellner, 16.02.2007. Sursa: DN

PROCESIÚNE s. f. ceremonie religioasă la care credincioşii merg în convoi, cântând imnuri şi spunând rugăciuni. ♢ (p. ext.) convoi, cortegiu; alai. (< fr. procession, lat. processio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • procesional — PROCESIONÁL, Ă, procesionali, e, adj. (Rar) De procesiune, relativ la procesiune. [pr.: si o ] – Din fr. processionnel. Trimis de oprocopiuc, 18.04.2004. Sursa: DEX 98  procesionál adj. m. (sil. si o ), pl. procesionáli; f …   Dicționar Român

  • litie — LÍTIE, litii, s.f. 1. Slujbă religioasă ortodoxă pentru obţinerea unor roade bogate şi pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioşi. 2. Pâine care se sfinţeşte cu prilejul litiei (1). – Din sl. litija. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • motorcadă — motorcádă s. f., pl. motorcáde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MOTORCÁDĂ s.f. (Rar) Procesiune de automobile. [< americ. motorcade]. Trimis de LauraGellner, 15.06.2005. Sursa: DN  MOTORCÁDĂ s. f. procesiune de… …   Dicționar Român

  • procesie — PROCÉSIE s.f. v. procesiune. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROCÉSIE s.f. v. procesiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • alai — ALÁI, alaiuri, s.n. Mulţime de oameni care însoţeşte o ceremonie, o persoană de seamă etc.; paradă, pompă. ♢ loc. adv. Cu (sau în) alai = cu solemnitate, cu fast. ♦ Mulţime de oameni care se ia după cineva; p. ext. gălăgie provocată de această… …   Dicționar Român

  • comedie — COMEDÍE1, comedii, s.f. Operă dramatică al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul şi care ridiculizează relaţii sociale şi etice, tipuri umane, năravuri etc. ♦ fig. Prefăcătorie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. comédie, lat. comoedia. Trimis …   Dicționar Român

  • convoi — CONVÓI, convoaie, s.n. Grup, şir de vehicule (care transportă materiale, trupe etc.) ♦ Mulţime (încolonată) care merge în aceeaşi direcţie (şi cu acelaşi scop); coloană; spec. cortegiu. [pl. şi: convoiuri] – Din fr. convoi. cf. rus. k o n v o i,… …   Dicționar Român

  • cortegiu — CORTÉGIU, cortegii, s.n. Şir de persoane care însoţesc o ceremonie; convoi. ♦ fig. Şir, înşirare. – Din it. corteggio, fr. cortège. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CORTÉGIU s. 1. v. alai. 2. v. procesiune …   Dicționar Român

  • litanie — LITÁNIE, litanii, s.f. 1. Rugăciune lungă (rostită alternativ de preot şi de credincioşi). 2. fig. Expunere, înşirare lungă, monotonă, plictisitoare. – Din sl. litanija. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98  LITÁNIE s. v. procesiune …   Dicționar Român

  • lustru — LÚSTRU1 s.n. Strălucire naturală sau obţinută prin procedee artificiale a suprafeţei unui obiect; luciu. ♢ expr. Sărăcie cu lustru = sărăcie mare, sărăcie lucie. ♦ Aspect lucios pe care îl capătă unele obiecte, stofe etc. din cauza uzării. ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”