panaghie — PANAGHÍE, panaghii, s.f. 1. Nume dat Fecioarei Maria; p. ext. iconiţă (emailată) cu chipul Fecioarei Maria, purtată de ierarhi pe piept. 2. Bucată de prescură care se mănâncă în mănăstiri, în prima săptămână după Paşti. ♦ Prescură făcută la… … Dicționar Român
anafură — ANÁFURĂ s.f. Bucăţele de prescură care se împart credincioşilor ortodocşi la sfârşitul liturghiei. [var.: anáforă, náfură s.f.] – Din sl. (a)nafora. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANÁFURĂ s. (bis.) (reg.) părticică. (anafură… … Dicționar Român
agneţ — AGNÉŢ, agneţe, s.n. (bis.) Bucată de prescură din care se taie anafura pentru împărtăşanie. – Din sl. aganici. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 agnéţ s. n., pl. agnéţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
cest — CEST1, cesturi, s.n. Mănuşă de piele, armată cu plumb şi cu fier, de care se serveau atleţii din antichitate în luptele pugilistice. ♦ (Rar) Pugilat. – Din fr. ceste, lat. caestus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CEST2, CEÁSTĂ,… … Dicționar Român
coadă — COADA HÂRŢULUI s. v. coada şoricelului. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Sinonime COADA IÉPEI s. v. barba ursului, coada calului. Trimis de siveco, 04.04.2008. Sursa: Sinonime COADA MÂŢEI s. v. papanaş. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa … Dicționar Român
cochie — cochíe, cochíi, s.f. (reg.) corn de prescură sau de colaci. Trimis de blaurb, 18.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
cârstată — cârstátă s.f. (reg.) prescură cu trei colţuri. Trimis de blaurb, 31.03.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
cârstă — s. v. jumătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cârstă, cârste, s.f. (reg.) grămadă de 7, 9, 11 sau 13 snopi; o jumătate de claie (alcătuită din 4 cârste.) Trimis de blaurb, 31.03.2006. Sursa: DAR cîrstă ( te), s.f. – Grămadă de … Dicționar Român
liturghie — LITURGHÍE, liturghii, s.f. Principala slujbă bisericească creştină (oficiată în zilele de sărbătoare). ♢ expr. A da (o) liturghie = a plăti preotului o sumă de bani spre a pomeni numele persoanelor (în viaţă sau decedate) din familie cu prilejul… … Dicționar Român
meridă — merídă, meríde, s.f. (reg.) bucăţică de prescură tăiată de preot la liturghie. Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DAR merídă ( de), s.f. – Hostie. ngr. μερίδα parte (Tiktin). sec. XVII, înv. Cuvînt cult, fără circulaţie reală. Trimis de… … Dicționar Român