dăunos — DĂUNÓS, OÁSĂ, dăunoşi, oase, adj. (Rar) Dăunător; p. ext. lacom. [pr.: dă u ] – Daună + suf. os. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂUNÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, pri mejdios, rău,… … Dicționar Român
dăunăcios — DĂUNĂCIÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, pri mejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dăunător — DĂUNĂTÓR, OÁRE, dăunători, oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat. m.) Fiinţă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [pr.: dă u ] – Dăuna + suf. ător. Trimis de ionel bufu,… … Dicționar Român
pagubnic — PAGÚBNIC adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pagúbnic, ă, adj. (înv.) 1. dăunător, vătămător. 2. (fig.) care aduce… … Dicționar Român
pernicidos — PERNICIDÓS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pieizător — PIEIZĂTÓR adj. v. compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău,… … Dicționar Român
prejudicios — PREJUDICIÓS adj. v. dăunător, negativ, no civ, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
prejudiţiabil — PREJUDIŢIÁBIL, Ă adj. v. prejudiciabil. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
stricăcios — STRICĂCIÓS, OÁSĂ, stricăcioşi, oase, adj. Dăunător, vătămător. – Strica + suf. ăcios. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICĂCIÓS adj. v. alterabil, dăunător, efe mer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil,… … Dicționar Român
stricător — STRICĂTÓR, OÁRE, stricători, oare, adj. 1. Care provoacă sau poate să provoace stricăciuni; dăunător, vătămător, păgubitor. 2. Care corupe, perverteşte. – Strica + suf. ător. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICĂTÓR adj. dăunător … Dicționar Român