preamărit — PREAMĂRÍT, Ă, preamăriţi, te, adj. (În titulatura dată suveranilor sau prelaţilor) Lăudat, mărit, slăvit, preaînălţat, prealuminat. – Prea + mărit. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 PREAMĂRÍT adj. 1. binecuvântat, glorificat,… … Dicționar Român
Румынский алфавит — Румынский алфавит вариант латинского алфавита, используемый для записи румынского языка. В румынском алфавите 31 буква[1], которая используется для обозначения 46 фонем (7 гласных, 4 полугласных, 35 согласных). Пять букв содержат… … Википедия
august — ÁUGUST1 s.m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AUGÚST2, Ă, auguşti, ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor şi persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ fig.… … Dicționar Român
mărit — MĂRÍT1, măriţi, s.m. (înv. şi reg.) Soţ; mire. – lat. maritus. Trimis de claudia, 20.10.2003. Sursa: DEX 98 MĂRÍT2 s.n. (pop.) Măritat1. ♢ loc. adj. De mărit = (despre fete … Dicționar Român
preaseninat — PREASENINÁT adj. v. lăudat, mărit, preaînălţat, prealuminat, preamărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit, venerat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
preaslăvit — PREASLĂVÍT, Ă, preaslăviţi, te, adj. Demn de admiraţie, de laudă; slăvit, lăudat. – Prea + slăvit. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 PREASLĂVÍT adj. 1. v. preamărit. 2. v. slăvit. 3. v. înălţat. 4. (bis.) lăudat, mărit … Dicționar Român
proslăvit — PROSLĂVÍT adj. 1. v. preamărit. 2. lăudat, mărit, preaînălţat, prealuminat, preamărit, preaslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prea lăudat, preaseninat. (proslăvite Doamne!) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
semeţ — SEMÉŢ, EÁŢĂ, semeţi, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreţ; trufaş, sfidător, obraznic. ♢ (Adverbial) Priveşte semeţ. 2. Îndrăzneţ, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [var.: (reg.) suméţ, eáţă adj.] – cf. sl. s ŭ m ĕ t i … Dicționar Român
slăvit — SLĂVÍT, Ă, slăviţi, te, adj. 1. Preamărit pentru merite deosebite; glorificat. ♢ (Ca formulă de reverenţă) Slăvite stăpâne. 2. Renumit, vestit; celebru. – v. slăvi. Trimis de cata, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SLĂVÍT adj. 1. binecuvântat,… … Dicționar Român
înalt — ÎNÁLT, Ă, înalţi, te, adj. 1. Care se ridică mult în sus; foarte ridicat. ♢ Frunte înaltă = frunte mare, lată. ♦ (Substantivat, n.) Înălţime. ♦ (Despre fiinţe) De statură mare. ♦ Care se găseşte la înălţime (mare). 2. (Despre sunete) Ascuţit2,… … Dicționar Român
