august — ÁUGUST1 s.m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AUGÚST2, Ă, auguşti, ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor şi persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ fig.… … Dicționar Român
slăvit — SLĂVÍT, Ă, slăviţi, te, adj. 1. Preamărit pentru merite deosebite; glorificat. ♢ (Ca formulă de reverenţă) Slăvite stăpâne. 2. Renumit, vestit; celebru. – v. slăvi. Trimis de cata, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SLĂVÍT adj. 1. binecuvântat,… … Dicționar Român
lăudat — LĂUDÁT, Ă, lăudaţi, te, adj. Care a fost preţuit, apreciat prin cuvinte elogioase. [pr.: lă u ] – v. lăuda. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Lăudat ≠ criticat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime LĂUDÁT adj. 1. v.… … Dicționar Român
mărit — MĂRÍT1, măriţi, s.m. (înv. şi reg.) Soţ; mire. – lat. maritus. Trimis de claudia, 20.10.2003. Sursa: DEX 98 MĂRÍT2 s.n. (pop.) Măritat1. ♢ loc. adj. De mărit = (despre fete … Dicționar Român
prealuminat — PREALUMINÁT, Ă, prealuminaţi, te, adj. 1. (înv.) Care constituie un izvor (puternic) de lumină, care răspândeşte (multă) lumină; (foarte) luminos, strălucitor. 2. (În titulatura dată suveranilor) Mărit, slăvit, preamărit. 3. fig. Plin de… … Dicționar Român
preaslăvit — PREASLĂVÍT, Ă, preaslăviţi, te, adj. Demn de admiraţie, de laudă; slăvit, lăudat. – Prea + slăvit. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 PREASLĂVÍT adj. 1. v. preamărit. 2. v. slăvit. 3. v. înălţat. 4. (bis.) lăudat, mărit … Dicționar Român
preaînălţat — PREAÎNĂLŢÁT, Ă preaînălţaţi, te, adj. (În titulatura dată domnilor sau prelaţilor) Preamărit. – Prea + înălţat. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 PREAÎNĂLŢÁT adj. v. preamărit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
proslăvit — PROSLĂVÍT adj. 1. v. preamărit. 2. lăudat, mărit, preaînălţat, prealuminat, preamărit, preaslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prea lăudat, preaseninat. (proslăvite Doamne!) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
binecuvântat — BINECUVÂNTÁT, Ă, binecuvântaţi, te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acţiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptăţit,… … Dicționar Român
elogiu — ELÓGIU, elogii, s.n. Discurs prin care este preamărit cineva; laudă deosebită adusă cuiva, apreciere foarte favorabilă. – Din fr. éloge, it. elogio. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 Elogiu ≠ hulă, ponegreală Trimis de siveco,… … Dicționar Român