- praznic
- PRÁZNIC, praznice, s.n. 1. Masă (mare) dată după o înmormântare sau după un parastas ori pentru pomenirea unui mort; pomană, comândare. ♦ Petrecere mare; chef, ospăţ, zaiafet. 2. Sărbătoare bisericească; p. ext. zi în care nu se lucrează. ♦ (înv.) Aniversare a zilei de naştere a cuiva; patron. – Din sl. prazdĩnikŭ.Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX '98PRÁZNIC s. 1. v. pomană. 2. v. chef. 3. v. banchet.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePRÁZNIC s. v. patron, sărbătoare, zi festivă.Trimis de siveco, 18.04.2008. Sursa: Sinonimepráznic s. n., pl. prázniceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRÁZNI//C praznicce n. 1) (în ritualurile creştine) Masă închinată pomenirii unui decedat. La dracu-n praznic v. DRAC. 2) Sărbătoare în cinstea unui eveniment religios sau unui sfânt. 3) Masă organizată cu ocazia unei asemenea sărbători. /<sl. prazdinikuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpráznic (práznice), s.n. – 1. Sărbătoare, comemorare religioasă. – 2. Comemorare a unui mort, printr-un parastas. sl. prazdĭnikŭ "sărbătoresc" (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Skok, Slavia, VII, 786). – Der. prăznui, vb. (a sărbători; a petrece), din sl. prazdĭnovati.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.