praz

PRAZ, praji, s.m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă şi înaltă, cu frunzele lanceolate şi cu bulb cărnos (Allium porrum). ♢ expr. (fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio şi-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferenţa totală a cuiva faţă de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [var.: (reg.) praj s.m.] – Din bg. praz.

Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



PRAZ s. (bot.; Allium porrum) (reg.) ai, haşmă, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii.

Trimis de siveco, 08.09.2005. Sursa: Sinonime



praz s. m., pl. praji

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRAZ praji m. Plantă legumicolă bienală cu frunze lanceolate şi tulpină înaltă, groasă, care are proprietăţi nutritive asemănătoare cu ale cepei. /<bulg. praz

Trimis de siveco, 08.09.2005. Sursa: NODEX



praz (práji), s.m. – Horceag (Allium porrum). – Mr. praş, megl. praz. sl. prazŭ (Cihac, II, 285; Tiktin; Capidan 231), cf. bg. pras, sb. prȁs, praz, din mgr. πράσον (Vasmer, gr., 122); sau mai probabil direct din mgr. (prin schimbarea lui s final › z, cf. ovăz). Der. de la un lat. *prasum (Cihac, I, 194) pare mai puţin probabilă. – Der. prăzuliu, adj. (verde), ar putea fi o interpretare populară a lui prăsiniu, adj. (verde), pe care l-am auzit uneori în Munt., din ngr. πράσινος.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER