povăţuire

povăţuire
POVĂŢUÍRE, povăţuiri, s.f. Faptul de a povăţui; sfat, îndrumare, povaţă. – v. povăţui.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

POVĂŢUÍRE s. v. sfat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

POVĂŢUÍRE s. v. comandă, conducere, şefie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

povăţuíre s. f., g.-d. art. povăţuírii; pl. povăţuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • comandă — COMÁNDĂ, comenzi, s.f. 1. Acţiunea de a comanda; ordin de executare a unei mişcări, a unui exerciţiu; poruncă. ♢ Metodă de comandă = metodă folosită de un conducător care ia decizii personale şi le impune colaboratorilor fără a i consulta. Ton de …   Dicționar Român

  • consiliu — CONSÍLIU, consilii, s.n. 1. Colectiv organizat, cu sarcini de conducere, de administrare sau de avizare etc. a activităţii unei organizaţii, firme, societăţi comerciale, instituţii etc. ♢ Consiliu de stat = a) (în unele state) organ suprem al… …   Dicționar Român

  • cuget — CÚGET, cugete, s.n. 1. Capacitate de a gândi; gândire. 2. Gând, idee, părere. ♦ Imaginaţie, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (înv.) Intenţie, plan, proiect. 5. Conştiinţă. ♢ expr. A l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrări de cuget = a fi …   Dicționar Român

  • dăscălie — DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, s.f. 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povaţă; p. ext. dojană, mustrare. 3. (înv.) Iscusinţă, pricepere. – Dascăl + suf. ie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂSCĂLÍE s. v. admonestare, ceartă, certare,… …   Dicționar Român

  • gând — GÂND, gânduri, s.n. 1. Proces de gândire sau rezultatul procesului de gândire; idee, cuget, cugetare. Îi treceau multe gânduri prin cap. ♢ expr. A frământa (sau a apăsa etc. pe cineva) gândul = a preocupa, a obseda (pe cineva) o idee. A şi lua… …   Dicționar Român

  • năstăvire — năstăvíre, năstăvíri, s.f. (înv.) îndrumare, povăţuire; instruire. Trimis de blaurb, 25.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • povaţă — POVÁŢĂ, poveţe, s.f. (pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povăţuire, povăţuială. ♢ loc. adj., adv. De povaţă = ca îndrumător, ca ghid. ♦ Persoană care îndrumează, sfătuieşte pe cineva. – cf. pol. p o w o d c a conducător .… …   Dicționar Român

  • povăţuială — POVĂŢUIÁLĂ, povăţuieli, s.f. (înv.) Sfat, îndrumare, povaţă. [pr.: ţu ia ] – Povăţui + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98  POVĂŢUIÁLĂ s. v. îndemn, îndrumare, învă ţătură, povaţă, povăţuire, sfat, vorbă. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • povăţuitură — POVĂŢUITÚRĂ s. v. îndemn, îndrumare, învă ţătură, povaţă, povăţuire, sfat, vorbă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sfat — SFAT, sfaturi, s.n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a l convinge să procedeze într un anumit fel, într o împrejurare dată; povaţă, îndemn, îndrumare. 2. Adunare de oameni întruniţi pentru a delibera, a lua hotărâri sau (în trecut) a ajuta… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”