povară

povară
POVÁRĂ, poveri, s.f. 1. Greutate (mare) pe care cineva o are de cărat; sarcină, încărcătură. ♢ loc. adj. De povară = (despre animale) folosit pentru cărat greutăţi. 2. fig. Suferinţă fizică sau morală; chin, apăsare, trudă, zbucium. ♦ Obligaţie, însărcinare grea. 3. Veche unitate de măsură pentru greutăţi, egală cu 100-125 de ocale, folosită la evaluarea cantităţii mărfurilor. [var.: (reg.) povoáră s.f.] – cf. sl. p o d ŭ v o r a "targă".
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

POVÁRĂ s. 1. greu, greutate, încărcătură, sarcină, (livr.) pondere, (pop.) tărhat, (înv. şi reg.) pond, tar, tovar, (Mold.) tăbârcă, (înv.) greaţă, greime. (Poartă în spate toată povară.) 2. v. greutate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pováră s. f., g.-d. art. povérii; pl. povéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POVÁR//Ă povéri f. 1) Încărcătură grea; greutate mare. ♢ Cal (sau animal) de povară cal (sau animal) folosit pentru transportarea greutăţilor. 2) fig. Fapt care apasă greu pe sufletul cuiva. povarăa anilor de război. 3) înv. Unitate de măsură a greutăţii (egală cu greutatea încărcăturii care putea fi dusă de un cal). /cf. sl. poduvora
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pováră (povéri), s.f. – 1. Încărcătură, greutate. – 2. Obligaţie, datorie supărătoare. – 3. (înv.) Cantitate de zece mii de monede de aur. sl. tovarŭ "încărcătură" (Cihac, II, 283; Tiktin; Conev 70), probabil contaminat cu sl. podŭvora "targă" (Candrea; Scriban), cf. sb., cr. tovar "povară", rus. tovari "marfă" şi tovarăş. – Der. povăraş, adj. (de povară); împovăra, vb. (a încărca; a îngreuna); împovărător, adj. (copleşitor).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • povárã — s. f., g. d. art. povérii; pl. povéri …   Romanian orthography

  • greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… …   Dicționar Român

  • samar — SAMÁR, samare, s.n. 1. Şa mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari şi pe catâri; p. ext. încărcătură care se aşează pe spatele unui animal de povară. 2. Bucată de scândură având pe una din feţe o mică platformă, care serveşte la… …   Dicționar Român

  • împovăra — ÎMPOVĂRÁ, împovărez, vb. I. tranz. şi refl. A pune o povară pe cineva sau a lua asupra sa o povară, a (se) încărca din greu; a (se) îngreuna. – În + povară. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A împovăra ≠ a despovăra, a uşura Trimis… …   Dicționar Român

  • sarcină — SÁRCINĂ, sarcini, s.f. 1. Greutate, încărcătură pe care o duce un om sau un animal; povară. ♦ Apăsare, greutate. ♦ fig. Povară, balast. 2. Legătură (de lemne, de fân, de paie) care poate fi dusă în spinare sau cu braţele. 3. Obligaţie, îndatorire …   Dicționar Român

  • Mihai Moldovan (Komponist) — Mihai Moldovan Mihai Moldovan (* 5. November 1937 in Dej; † 11. September 1981 in Medgidia) war ein rumänischer Komponist. Inhaltsverzeichnis …   Deutsch Wikipedia

  • croznie — cróznie ( ii), s.f. – 1. Cîrlig folosit de hamali. – 2. Sarcină de lemne, constituită de cantitatea pe care o poate căra în spinare un om. – 3. Povară, sarcină, legătură, balot. – var. croznă, crosnă, croşnă, crojnă. bg., sb., rut. krošnja coş… …   Dicționar Român

  • piatră — PIÁTRĂ, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice rocă solidă, dură şi casantă răspândite la suprafaţa sau în interiorul pământului; (şi la pl.) fragment de dimensiuni şi de forme diferite dintr o astfel de rocă; p. ext. material… …   Dicționar Român

  • saxana — SAXANÁ, saxanale, s.f. (Turcism înv.) Sarcină, povară (pe care o duce un cal în spinare). – Din tc. seyisane (pop.: seysana) cal de povară , scr. seksana. Trimis de baron, 14.08.2008. Sursa: DEX 98  saxaná s. f., art. saxanáua, g. d …   Dicționar Român

  • tovar — TOVÁR s. v. greu, greutate, încărcătură, povară, sarcină. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  továr ( ruri), s.n. – 1. Sarcină, povară. – 2. Talpă, piele de bovine tăbăcită. – var. (2) toval. sl. tovarŭ sarcină (Cihac, II, 283;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”