potlogar — POTLOGÁR, potlogari, s.m. 1. (fam.) Pungaş, escroc, şarlatan; şmecher. 2. (reg.) Persoană care pune potloage la încălţăminte. – Potlog + suf. ar. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 POTLOGÁR s. v. escroc, hoţ, impostor, înşelător,… … Dicționar Român
potlogărit — POTLOGĂRÍT s.n. (fam.) Faptul de a potlogări. – v. potlogări. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 potlogărít s. n. (sil. tlo ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
escroca — ESCROCÁ, escrochez, vb. I. tranz. A obţine, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înşela; a săvârşi o escrocherie. – Din fr. escroquer. Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 ESCROCÁ vb. a înşela, a pungăşi, (Mold.) a … Dicționar Român
potlog — POTLÓG, potloage, s.n. Bucată de piele cu care se cârpeşte încălţămintea; petic. – Din bg., scr. podlog. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 POTLÓG s. (reg.) tălpig. (potlog pentru cârpit opincile.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
potlogăresc — POTLOGĂRÉSC, EÁSCĂ, potlogăreşti, adj. (fam.) De potlogar (1). – Potlogar + suf. esc. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 POTLOGĂRÉSC adj. v. hoţesc, pungăşesc, şarlatanesc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
potlogărie — POTLOGĂRÍE, potlogării, s.f. (fam.) Pungăşie, hoţie, înşelătorie, escrocherie. – Potlogar + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 POTLOGĂRÍE s. v. escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie … Dicționar Român
pungăşi — PUNGĂŞÍ, pungăşesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. (fam.) A (se) fura, a (se) înşela, a (se) escroca. – Din pungaş. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PUNGĂŞÍ vb. 1. a( l) fura, (pop.) a( l) pungui, (înv.) a( l) pungi. (Umblă să… … Dicționar Român
