potlog

potlog
POTLÓG, potloage, s.n. Bucată de piele cu care se cârpeşte încălţămintea; petic. – Din bg., scr. podlog.
Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

POTLÓG s. (reg.) tălpig. (potlog pentru cârpit opincile.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

potlóg s. n. (sil. -tlog), pl. potloáge
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POTL//ÓG potlogoáge n. Petic de piele cu care se cârpeşte încălţămintea. /<sb. podlog
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

potlóg (potloáge), s.n.1. Petic, bucată de piele sau de talpă pentru cîrpit. – 2. Bucată de piele în general. – var. plotog, plotoagă, potloagă. Megl. pulog. sl. podŭlogŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Miklosich, Lexicon, 599; Cihac, II, 281; Conev 85), cf. bg., sb., cr. podlog. – Der. potlogar, s.m. (Trans., cîrpaci, golan, borfaş, şarlatan; şmecher, hoţ), pentru al cărui semantism cf. papugiu,încălţa, potcovi; potlogări, vb. (a pungăşi); potlogărie, s.f. (pungăşie); potlogăresc, adj. (de potlogar); potlogărit, s.n. (hoţie).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • potlogar — POTLOGÁR, potlogari, s.m. 1. (fam.) Pungaş, escroc, şarlatan; şmecher. 2. (reg.) Persoană care pune potloage la încălţăminte. – Potlog + suf. ar. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98  POTLOGÁR s. v. escroc, hoţ, impostor, înşelător,… …   Dicționar Român

  • 2007 UEFA European Under-19 Football Championship qualification — UEFA U 19 Championship 2007 (Qualifying Round) was the first round of qualifications for the Final Tournament of UEFA U 19 Championship 2007. 48 teams are split into 12 groups of 4 and teams in each group play each other once. The top two teams… …   Wikipedia

  • flăcău — FLĂCẮU, flăcăi, s.m. Tânăr neînsurat; fecior, june. ♢ Flăcău tomnatic (sau stătut) = bărbat care a trecut de prima tinereţe şi nu s a însurat. – cf. sl. c h l a k ŭ holtei . Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98  FLĂCĂU s., adj. 1. s …   Dicționar Român

  • polog — POLÓG1, poloage, s.n. 1. (pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr o singură mişcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ♢ expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) …   Dicționar Român

  • tălpig — TĂLPÍG, (1, 2) tălpige, s.n., (3, 4) tălpigi, s.m. 1. s.n. Fiecare dintre pedalele de la războiul de ţesut cu ajutorul cărora se schimbă iţele. 2. s.n. Fiecare dintre cele două suporturi laterale curbate cu care sunt prevăzute unele scaune fără… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”