segment — SEGMÉNT, (1, 2, 3) segmente, s.n., (4) segmenţi, s.m. 1. s.n. Porţiune dintr o figură, limitată cel puţin într o parte de marginile ei. ♢ Segment de dreaptă = porţiune dintr o dreaptă mărginită de două puncte. Segment de cerc = parte dintr un… … Dicționar Român
sector — SECTÓR, sectoare, s.n. 1. (mat.) Porţiune dintr un plan limitată de două drepte concurente şi de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulţimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc… … Dicționar Român
zonă — ZÓNĂ, zone, s.f. 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru, delimitate în funcţie de poli, de cercurile polare şi de tropice şi caracterizate printr o climă specifică. Zonă temperată. Zonă ecuatorială. ♦ (astron.) Fiecare… … Dicționar Român
câmp — CÂMP, câmpuri, s.n. şi (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ♢ Munca… … Dicționar Român
palier — PALIÉR, paliere, s.n. 1. (tehn.) Lagăr. 2. Porţiune orizontală în cuprinsul scării interioare a unei clădiri, la nivelul fiecărui etaj; odihnă. ♦ Ansamblul planşeelor unei construcţii, aflate la acelaşi nivel al ei. 3. Porţiune orizontală din… … Dicționar Român
coridor — CORIDÓR, coridoare, s.n. Loc de trecere îngust (şi lung), care leagă încăperile unei clădiri şi din care se intră în camerele aceluiaşi apartament sau ale aceluiaşi etaj; culoar. ♦ Porţiune îngustă de spaţiu de a lungul compartimentelor unui… … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
porţie — PÓRŢIE, porţii, s.f. 1. Cantitate determinată dintr un material, dintr o substanţă, dintr un aliment, destinată a fi utilizată dintr o dată sau într un anumit interval de timp. 2. (Mai ales în forma porţiune) Parte dintr un tot (divizat); bucată … Dicționar Român
bief — BIÉF s.n. Porţiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [pr.: bi ef] – Din fr. bief. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 biéf s. n., pl. biéfuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BIÉF… … Dicționar Român
bucată — BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr un corp solid, dintr un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin de drum , de cale sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin de vreme , de … Dicționar Român
