plăsmuire

plăsmuire
PLĂSMUÍRE, plăsmuiri, s.f. Acţiunea de a plăsmui şi rezultatul ei. [var.: plăzmuíre s.f.] – v. plăsmui.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PLĂSMUÍRE s. 1. v. inventare. 2. v. invenţie. 3. v. fantezie. 4. v. scornire. 5. v. minciună. 6. v. falsificare.
Trimis de siveco, 16.01.2009. Sursa: Sinonime

plăsmuíre s. f., g.-d. art. plăsmuírii; pl. plăsmuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • fantezie — FANTEZÍE, fantezii, s.f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginaţie; reverie. ♦ spec. Imaginaţie… …   Dicționar Român

  • invenţie — INVÉNŢIE, invenţii, s.f. 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmaţie care susţine ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase;… …   Dicționar Român

  • minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… …   Dicționar Român

  • fantastic — FANTÁSTIC, Ă, fantastici, ce, adj. 1. Care nu există în realitate; creat, plăsmuit de imaginaţie; ireal, fantasmagoric, fabulos. ♦ Literatură fantastică = gen de literatură în care elementul preponderent îl constituie imaginaţia, irealul. 2. Care …   Dicționar Român

  • fantomă — FANTÓMĂ, fantome, s.f. Fiinţă ireală pe care cred (sau pretind) că o văd unii oameni cu imaginaţia tulburată sau pe care o creează fantezia scriitorilor; nălucă, stafie, strigoi, fantasmă, arătare. ♦ fig. Ceea ce are o existenţă incertă, fictivă …   Dicționar Român

  • balivernă — BALIVÉRNĂ, baliverne, s.f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. – Din fr. baliverne. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98  BALIVÉRNĂ s. v. fleac, invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură,… …   Dicționar Român

  • basm — BASM, basme, s.n. 1. Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. ♢ expr. (fam.) A se face de basm= a se face de râs. 2. Născocire,… …   Dicționar Român

  • basnă — BÁSNĂ, basne, s.f. (înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. cf. bg. b a s n e a. Trimis de paula, 05.04.2002. Sursa: DEX 98  BÁSNĂ s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr,… …   Dicționar Român

  • braşoavă — BRAŞOÁVĂ, braşoave, s.f. (fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Braşov. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRAŞOÁVĂ s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală,… …   Dicționar Român

  • băsnire — BĂSNÍRE, băsniri, s.f. (înv.) Basnă. – v. băsni. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  BĂSNÍRE s. v. invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”