pleosc

pleosc
PLEOSC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de căderea unui corp moale (în apă) sau de lovirea unui corp (moale sau elastic) de un altul. – Onomatopee. cf. sl. p l e s k ŭ .
Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX '98

PLEOSC interj. şart! (pleosc! i-a tras o palmă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

pleosc interj
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLEOSC interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs la lovirea palmelor una de alta, la lovirea unui corp elastic de ceva, la căderea unui corp în apă etc.). /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pleosc!, interj., s.f. 1. (interj., pop.) cuvânt care redă zgomotul produs de căderea unui corp moale sau de lovirea unui corp moale sau elastic de altul, de căderea apei sau al apei în care cade ceva. 2. (reg.; s.f.; în forma "pleoască") lovitură dată cu palma. 3. (reg.; s.f., în forma "pleoască") ciumăfaie (plantă medicinală foarte toxică).
Trimis de blaurb, 30.09.2006. Sursa: DAR

pleósc interj. – Imită zgomotul produs de baterea din palme, de bici sau de bălăcit. – var. pliosc; pleasc (imită zgomotul făcut de limbă). Creaţie expresivă, cf. fleaşc, trosc, sl. pljuskŭ "zgomot", sl. pleskati "a bate din palme" (Cihac, II, 264), bg. pljaskam. – Der. pleoscăi, vb. (a bate din palme; a plesni, a pocni); plescăi (var. plescăni, mr. plăscănescu, plăscănire), vb. (a pocni din limbă), cf. sb. pljeskati, bg. pljuskam, pleskam (după Miklosich, Slaw. Elem., 36 şi Conev 86, rom. ar veni din bg.); ple(o)scăit, s.n. (aplaudare, bălăceală, plesnit de limbă); pleoscăniţă, s.f. (rostopască, Chelidonium); pleoşti, vb. (a se lăbărţa, a se turti, a se strivi; a se deprima), cf. bleojdi, sb. pljostiti, rus. pljustiti (după Cihac, II, 264, rom. provine din sl.), lat. plautus, plotus "cu urechile căzute"; pleoştit, adj. (turtit; decăzut; scund, de mică înălţime, abătut); pleoşteală, s.f. (depresiune); pleaşcă, s.f. (pălărie moale); pleşti, vb. (Bucov., Maram., a se turti; Banat, a se piti). Pentru familia expresivă, cf. Iordan, BF, II, 186.
Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • pleoscăi — PLEOSCĂÍ, pleóscăi, vb. IV. intranz. A plescăi. [var.: (reg.) pleoşcăí vb. IV.] – Pleosc + suf. ăi. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  PLEOSCĂÍ vb. 1. a plescăi, (reg …   Dicționar Român

  • plici — PLICI1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se loveşte de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 16.10.2008. Sursa: DEX 98  PLICÍ2, plicesc, vb. IV. intranz.… …   Dicționar Român

  • Cross-linguistic onomatopoeias — Sinhala is written in a non Latin script. Sinhala text used in this article is transliterated into the Latin script according to the ISO 15919 standard. Because of the nature of onomatopoeia, there are many cross linguistic cognates of… …   Wikipedia

  • fleaşc — interj. Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (şi elastic). [var.: fleóşc interj.] – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 13.05.2004. Sursa: DEX 98  fleaşc / fleoşc interj. Trimis de siveco, 10.09.2005. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • iurci — interj. (reg.) pleosc! plici! iuşti!. Trimis de blaurb, 02.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • plescăi — PLESCĂÍ, pléscăi, vb. IV. intranz. 1. A mânca cu zgomot; a scoate un sunet caracteristic, desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul gurii (în semm de plăcere); a pleoscăi. 2. A scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau… …   Dicționar Român

  • trosc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. – Onomatopee. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  trosc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  TROSC… …   Dicționar Român

  • şart — ŞART1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞART2, şarturi, s.n. 1. Rânduială, uzanţă, tradiţie, datină. 2. Rost, socoteală, tâlc. ♢ loc. adv. Pe… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”